„Nimeni nu luptă pentru bugetul educației” spune Oana Gheorghiu, deși face parte din guvernul care l-a tăiat sub orice prag legal

Joi, 14 mai 2026, la Centrul de Conferințe al Universității Politehnica Timișoara, vicepremierul Oana Gheorghiu a participat la evenimentul Între dezamăgire și speranță, organizat de UPT Campus Creativ în marja conferinței Tech Talks by UPT.

Alături de Elena Calistru, cu teme de implicare civică, solidaritate și rol al societății, Gheorghiu a răspuns întrebărilor studenților. Răspunsul care a generat reacții imediate este halucinant. „Despre bugetul educației, eu cred că bugetul educației este mic pentru că nu există proiecte reale în educație și că nimeni nu luptă pentru acest buget. Cu scuzele de rigoare, dar n-am văzut să se ridice din zona de educație un leadership format din 10 oameni din universități, din mediul ăsta de licee și de școală generală, care să vină să pună pe masa Guvernului: ăsta e proiectul, asta trebuie să facem, ne dați bani! Societatea ar lupta pentru ei. Dar nu, nu există”.

Ea a susținut că bugetul educației continuă să fie construit „pe istoric”. Lipsa unei presiuni organizate din interiorul sistemului face ca situația să nu se schimbe. Așadar, studenții și profesorii sunt vinovați, nu guvernul. „Bugetul educației se face pe istoric și istoricul ăsta e și, dacă nimeni nu se luptă, n-o să existe. Așa că poate la nivelul ăsta de universități se creează acest grup de lucru care la anul se va lupta cu orice guvern va fi și nu va pleca de acolo până nu… Eu vă îndemn să faceți asta, trebuie. Investiția în educație este singura care asigură viitorul acestei țări” a completat cu nonșalanță vicepremierul Gheorghiu, care părea în opoziție.

Cifrele pe care viceprim-ministrul Oana Gheorghiu nu le-a menționat

În legea bugetului pe 2026, Ministerul Educației și Cercetării are prevăzută o alocare de circa 62 de miliarde de lei, echivalentul a 3,03% din PIB-ul estimat. Suma este mai mică decât alocarea stabilită inițial prin legea bugetului pentru 2025. Cheltuielile de personal scad la 35,9 miliarde de lei, cu aproape 2 miliarde de lei sub nivelul prevăzut în bugetul inițial de anul trecut. În același timp, finanțarea rămâne mult sub pragul prevăzut de Legea învățământului preuniversitar. Aceasta stabilește minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație.

Nu este o tragedie a pasivității societății civile. Este o încălcare a legii de către executivul din care Oana Gheorghiu face parte.

Perspectiva unui cadru didactic universitar

Un cadru didactic universitar care susținuse anterior zona ONG-urilor și activitatea de genul celei practicate de Oana Gheorghiu anterior accederii în funcție, formulează, în termeni pe care eticheta academică abia îi mai temperează, ceea ce mulți gândeau.

„Sigur, doamna este parte dintr-un guvern care a tăiat burse, a crescut norma didactică a profesorilor, a redus facilitățile pentru studenți și a împins educația într-o logică de austeritate care a provocat proteste masive în școli și universități. Toate acestea au fost de fapt teste, să vadă cine luptă în situații limită. Le-am picat.

Cât de departe trebuie să ajungi cu cinismul încât din poziția de conducere a guvernului să emiți aceste aberații? Un posibil răspuns la cine nu luptă pentru educație: ministerul educației și guvernul care nu respectă finanțarea educației”.

Diagnosticul este precis. Guvernul Bolojan, din care Gheorghiu face parte ca vicepremier, a adoptat măsuri de austeritate care au lovit direct în sistemul de educație: creșterea normei didactice, reducerea burselor și a facilităților pentru studenți, toate în contextul unui buget care se situează la 3,03% din PIB, față de minimul legal de 15% din cheltuielile consolidate.

Cine gestionează banii educației, și cât câștigă

Un comentariu al unui cititor pe platforma Edupedu.ro adaugă o dimensiune suplimentară tabloului, citând date publice din declarațiile de avere. Directorul responsabil cu activitatea financiar-contabilă din Ministerul Educației, Mihai Păunică, a încasat în 2024 venituri cumulate de 377.365 lei din surse bugetare, salariu la minister, salariu de profesor universitar la ASE și indemnizații la Fondul de Garantare a Asiguraților. Este echivalentul a aproximativ 6.400 de euro net pe lună. Un profesor debutant pornește de la 2.400 de lei.

Austeritate pentru profesori, confort pentru management: nu este o formulă nouă în administrația românească. Dar formulată din gura unui vicepremier care îndeamnă universităților să lupte pentru bugetul educației, ea capătă un relief aparte.

Un guvern demis care îi sfătuiește pe viitorii luptători

Contextul în care Oana Gheorghiu a ținut acest discurs merită reținut. Guvernul Bolojan era deja demis prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, funcționând în regim de interimar. O membră a unui executiv fără mandate depline îndeamnă studenții să formeze „un grup de lucru care la anul se va lupta cu orice guvern va fi.”

Cu orice guvern, inclusiv, implicit, cu cel din care ea face parte și care nu a respectat nici pragul legal de finanțare a educației, nici promisiunile asumate față de sistemul universitar.

Că sfatul vine dintr-o poziție guvernamentală după ce toate pârghiile executive au fost folosite în direcția opusă nu este o ironie minoră. Este esența problemei pe care vicepremierul a descris-o fără să o recunoască.

Sursa: Edupedu