Clubul Japan, situat în cartierul la modă Roma Norte din Mexico City, a publicat pe Instagram un anunț. Acesta a generat imediat reacții internaționale. Taxa de intrare este 5.000 de pesos, echivalentul a aproximativ 300 de dolari, pentru cetățenii americani. Turiștii din orice altă țară primesc o reducere de 93%, plătind circa 20 de dolari. Mexicanii și latinoamericanii primesc 95% reducere. Studenții și profesorii beneficiază de o reducere de 97%, achitând doar 150 de pesos, aproximativ 8,69 dolari. Textul postului era limpede: „Nu e că luăm mai mult de la gringos. E că oferim reduceri celor care au nevoie. Taxa de intrare este 5.000 de pesos. Cetățenii SUA nu primesc nicio reducere”, scrie Los Angeles Times.
Două motive, nu unul: Trump și gentrificare
„Este un răspuns la un an de insulte adresate nouă — ca țară — de către Statele Unite. Este cu precădere un răspuns la multele atacuri împotriva Mexicului din partea lui Trump”, a declarat Crespo pentru The Guardian. Dar motivația nu se oprește la politică. Proprietarul a invocat și „gentrificare și turistificare”, fenomenul prin care americanii și alți vizitatori au preluat cartierele la modă Roma și Condesa în detrimentul localnicilor.
„Este o modalitate de a da acești bani oamenilor cel mai mult afectați de această problemă. Chiriiile în creștere, costul ridicat al vieții și necesitatea de a naveta distanțe tot mai mari până la locul de muncă. Dând angajaților banii colectați din taxele de intrare, îi ajutăm puțin.”
Pandemia, nomanzii digitali și „Get out of Mexico!”
Tensiunea din spatele gestului clubului Japan are o istorie de cel puțin cinci ani. Mexico City a experimentat un aflux deosebit de mare de americani în perioada pandemiei COVID-19, când oamenii au ales să profite de posibilitatea de a lucra de la distanță pentru a se muta spre sud și a beneficia de chirii mai mici. Feniomenul a fost atât de puternic, încât engleza se auzea pe stradă aproape la fel de des ca spaniola. Problema a inspirat proteste în care manifestanții, îmbrăcați în negru, au vandalizat afaceri locale și au acoperit zidurile cu graffiti: „Get out of Mexico!”
Reacții echivalente au apărut în destinații turistice europene populare, precum Barcelona, Lisabona, unde „nomanzii digitali” și influencerii au fost acuzați că preiau proprietăți, alimentează creșterile de prețuri și distrug caracterul tradițional al cartierelor.
O factură cu rădăcini în 2015
Mexicul a fost o țintă pentru Trump încă de la intrarea acestuia în politică. În discursul de la Trump Tower din iunie 2015, în care și-a anunțat candidatura la președinție, Trump a spus despre imigranții mexicani: „Când Mexicul își trimite oamenii, nu îi trimite pe cei mai buni. Trimit oameni cu o mulțime de probleme. Aduc droguri. Aduc criminalitate. Sunt violatori. Și unii, presupun, sunt oameni buni.”
Ulterior, Trump a folosit expresia „bad hombres” ca insultă într-o dezbatere cu Hillary Clinton, a promis că va forța Mexicul să plătească pentru zidul de la graniță, a criticat Mexicul pentru că nu face suficient împotriva cartelurilor de droguri, i-a aplicat tarife comerciale abrupte și a semnat un ordin executiv prin care Golful Mexic urma să fie redenumit „Golful Americii”. Președinta mexicană Claudia Sheinbaum a ripostat sugerând că America de Nord ar trebui redenumită „América Mexicana” și a dat în judecată Google pentru adoptarea noii denumiri pe hărți.
Cele două tabere se vor întâlni în această vară pe terenul de fotbal, în calitate de co-gazde ale Cupei Mondiale FIFA, alături de Canada. Între timp, la ușa unui club din cartierul mexican Roma Norte, ecuația diplomatică a fost tradusă în cifre concrete: 300 de dolari pentru americani, 8,69 pentru profesori.
