Corupție la vârf, nu corupție generalizată, dar tocmai de aceea mai periculoasă. România a ajuns subiect de analiză în The Guardian pentru capturarea sistemului de justiție

Un documentar de două ore cu 5 milioane de vizualizări, și un sistem care a răspuns atacând. Acesta a fost punctul de plecare al articolului din The Guardian. E un gest disperat al autorităților de la București acesta de a apela în ultimă instanță, la publicația britanică. Materialul publicat de Recorder și-a avut partea sa de critică, iar cei implicați în orchestrarea acestuia speră să convingă lumea europeană că cifrele care arată pierderea opțiunilor electoraledin România nu sunt chiar atât de înspăimântătoare.

Să ne amintim

Pe 10 decembrie 2025, platforma de jurnalism Recorder a publicat Justiție capturată, un documentar de două ore construit pe o investigație de peste un an și jumătate, cu mărturii din interiorul sistemului judiciar românesc. Filmul intenționa să arate, cu mărturii din interior, cum s-a format un pact între o parte a clasei politice și un grup restrâns de magistrați aflați în poziții-cheie. Politicul a creat, prin legi și modificări succesive, o organizare piramidală a Justiției, concentrând puterea în vârful sistemului, iar în schimb a primit o justiție care nu mai deranjează VIP-urile și marile rețele de corupție. Aceasta era ipoteza Recorder.

Documentarul descrie mecanismele prin care sunt „ucise” dosarele sensibile: judecători scoși din complet în timpul procesului sub pretextul „degrevării”. Tot acolo sunt dezvăluite încetarea bruscă a unor delegări și detașarea judecătorilor în funcții comode exact înainte să pronunțe o sentință. Printre cei intervievați se numără procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA Crin Bologa, o procuroare din DNA și o judecătoare de la curtea de apel, ambele sub anonimat.

Șase luni mai târziu, pe 13 mai 2026, The Guardian publică propriul bilanț al crizei. Desigur, ne putem întreba de ce acum sau de ce se interesează cotidianul din Albion de un documentar de pe Dâmbovița. Ar fi doar întrebări retorice, căci răspunsul stă în reacția populației la măsurile nepopulare și la dezvăluirile care demosntrează aceleași practici chiar la cei ce le reclamau.

„Este toxic”. The Guardian pune un diagnostic fără eufemisme

Cotidianul britanic se grăbește să pună diagnostice, deși bolnavul, sistemul, sistemul de justiție din România, nu s-a prezentat la vreun cabinet medical din insulă. Sub titlul „Este toxic”: România se clatină din cauza acuzațiilor de corupție la nivel înalt în sistemul judiciar, ziarul britanic analizează criza din sistemul la șase luni de la dezvăluirile Recorder. Judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat pentru publicație: „Ne aflăm acum în cel mai grav moment prin care a trecut sistemul judiciar românesc în cei 26 de ani ai carierei mele. Majoritatea magistraților sunt corecți, competenți și muncitori; ceea ce vedem nu este o corupție generalizată, ci o corupție la vârful sistemului.”

Raluca Moroșanu este profund implicată în procese care au ținut paginile jurnalelor, așa cum reiese din articolul Digi24.

Femeile din justiție reclamă corupția

Laura Ștefan, expert anticorupție și membră a Expert Forum, a declarat pentru The Guardian: „Sistemul de justiție se află într-o criză profundă, provocată de formarea unor grupuri în cadrul instanțelor de rang înalt, care au preluat puterea administrativă.”

Laura Ștefan este din același contingent de apărători ai statului de drept. Potrivit Hot News ea s-a implicat în „lupta anticoruptie în timpul atacului la statul de drept dat de USL în vara anului 2012”. Desigur, de agtunci nu a mai descoperit alte astfel de atacuri.

Fosta judecătoare Andrea Chiș a mers mai departe, punând o întrebare care nu a primit răspuns instituțional: cine ar trebui să ne protejeze de protector, adică de Consiliul Superior al Magistraturii, și arată că ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) european a fost o greșeală: „Nu a fost benefic pentru sistemul nostru de justiție și a eliminat presiunea asupra celor aflați la putere.”

După retragerea din magistratură la Facultatea de DReapt a UBB Cluj-Napoca, Andrea Chiș s-a pensionat și a contestat apoi raportul Inspecției Judiciare, care nu găsise neregulile semnalate de Recorder.

Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a refuzat să acorde un interviu The Guardian.

Pilonul central, Curtea de Apel București și ascensiunea Liei Savonea

Un pilon central al documentarului Recorder este Curtea de Apel București, instanță esențială pentru dosarele de mare corupție. Recorder arată cum principiul repartizării aleatorii a dosarelor este golit de conținut prin decizii administrative discreționare care trimit cauzele grele către judecători „prietenoși” cu inculpații. Conducerea Curții este legată de ascensiunea Liei Savonea. Savonea e acuzată că a ajuns de la magistrat cu probleme de integritate semnalate la începutul carierei, la membră CSM care a articulat o majoritate anti-reformistă, și în final șefă a Înaltei Curți. Desigur, The Guardian nu menționează de acuzațiile de presiune din partea fostului Ministru al Justiției, Stelian Ion, formulată de Lia Savonea.

Curtea de Apel București a anunțat, la scurt timp după publicarea documentarului, că în ultimii trei ani s-au operat modificări ale completurilor de judecată în 361 de cazuri, motivate de pensionări, retrageri și necesitatea echilibrării volumului de activitate. Inspectorii judiciari au stabilit că schimbările au avut la bază motive obiective, nedepistând niciun mecanism de influențare a soluțiilor.

Lia Savonea a transmis că mărturiile din documentar „conturează mai degrabă percepția unor tentative de repoziționare a influenței asupra justiției, provenite din alte zone” și că ele nu demonstrează că justiția este capturată, ci sugerează „existența altor agende de influență”.

Replica a venit din interiorul aceleiași instituții: la conferința de presă organizată de Curtea de Apel București imediat după documentar, o altă judecătoare a confirmat, în direct, acuzațiile pe care șefa instanței tocmai le respinsese.

Cazul Vanghelie și mecanismul prescrierii, un exemplu din manual

Un exemplu concret, citat în contextul crizei, este cazul fostului primar al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care fusese inițial condamnat la 11 ani de închisoare. Prin proceduri judiciare prelungite sistematic, dosarul a ajuns în 2025 la termenul la care toate acuzațiile au expirat prin prescripție. Acesta este un mecanism descris de documentar drept una dintre armele principale ale sistemului capturat pentru a proteja inculpații cu relații politice. The Guardian a scăpat din vedere noua acuzație la adresa lui Vanghelie, căci nu slujea ipotezei inițiale.

Prescripția nu este un accident juridic. Este, în lectura documentarului Recorder și a surselor citate de The Guardian, instrumentul cel mai rafinat al unui sistem care a ales să nu mai ancheteze, ci să aștepte.

Nicușor Dan, promisiunea reformei și o dată cu simbolism deliberat

Președintele Nicușor Dan a declarat că a vizionat documentarul integral și că a început să lucreze la un raport cu date despre problemele din sistem, invitând toți magistrații să îi scrie direct despre disfuncțiile întâmpinate. „Când 200 de magistrați spun că există o problemă de integritate în sistemul de justiție, lucrurile devin foarte grave”, a declarat Dan. El anunțase că o dezbatere publică cu judecători și procurori va avea loc pe 22 decembrie, dată cu valoare simbolică maximă în România, aniversarea prăbușirii regimului Ceaușescu în 1989. Mesajul implicit era limpede: reforma justiției este al doilea mare angajament al democrației române față de sine însăși, după revoluție.

Discuțiile publice cu 11 magistrați și cele private cu alți 20, potrivt Adevărul au reclamat sistemul oligarhic din justiție și concluzia a fost necesitatea schimbărilor legislative. În mod deloc surprinzător, neaplicarea legilor, nerespectarea Constituției nu au fost constatate și cu atât mai puțin reclamate.

MCV, Laura Codruța Kövesi și o reformă întreruptă

România are probleme structurale cu corupția în sistemul judiciar de decenii. Din 2005, DNA a abordat corupția internă și a ajutat România să se integreze în NATO și UE. După aderarea din 2007, Bruxelles-ul a instituit MCV tocmai pentru că sistemul judiciar era considerat neadecvat standardelor europene.

Datorită succesului în combaterea corupției în perioada 2013-2018, procuroarea șefă a DNA Laura Codruța Kövesi a fost desemnată primul Procuror European Șef, cea mai înaltă recunoaștere europeană a eforturilor anticorupție românești. Dar din 2019, odată cu ridicarea MCV și schimbările politice interne, efectele s-au inversat.

La trei luni după publicarea documentarului Recorder, o analiză a redacției constată că liderii sistemului nu au făcut pași reali de reformă, comportamentul lor venind mai degrabă ca o confirmare a acuzațiilor: „un sistem capturat de un grup de magistrați cu tendințe autocratice”.

The Guardian a adus aceste concluzii în fața unui public de sute de mii de cititori din Marea Britanie și din toată lumea. Că o criză a justiției române a ajuns, la șase luni după ce a izbucnit intern, subiect de analiză aprofundată în cea mai citită publicație de calitate britanică, nu este o coincidență editorială. Cotidianul britanic consideră că este un semnal că mizele democrației românești sunt urmărite cu atenție dincolo de granițe.