De ce ne sperie hantavirusul? Psihoterapeutul Constantin Cornea: „Reacționăm la stimuli negativi, e în natura noastră”

Focarul a apărut pe nava MV Hondius, aflată într-o croazieră între America de Sud și Europa. Evenimentul a readus în spațiul public un virus despre care, până recent, foarte puțină lume auzise. Potrivit reprezentanților Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cazurile confirmate implică varianta Andes a hantavirusului, singura formă cunoscută care poate produce, în anumite condiții, transmitere între oameni. 

Duminică, 10 mai, nava a ajuns în apropiere de Tenerife. Autoritățile spaniole, împreună cu specialiști OMS, coordonează o amplă operațiune de evacuare, testare și repatriere a pasagerilor aflați la bord. Deși oficialii din domeniul sanitar comunică faptul că riscul pentru populația generală este „scăzut”, reacția din online a fost aproape instantanee. Căutările despre virus au crescut semnificativ, iar mulți oameni au început să vorbească despre „următoarea pandemie”. 

Psihoterapeutul Constantin Cornea spune pentru News Edge că reacția societății are legătură mai degrabă cu modul în care oamenii consumă informația și cu tendința naturală de a reacționa la stimuli negativi.

Hantavirusul arată cum oamenii reacționează la stimuli negativi

Constantin Cornea respinge ideea că societatea a rămas cu o traumă colectivă după pandemia COVID-19. Specialistul spune că reacțiile actuale din mediul online trebuie bazate pe faptul că oamenii au acces la foarte multă informație. Iar cele negative, potrivit lui, se vor răspândi întotdeauna mult mai repede. „Oamenii au reacționat dintotdeauna mai puternic la informațiile negative. Iar internetul și rețelele sociale au amplificat enorm acest mecanism”, a declarat Constantin Cornea.

„Dacă apare în media o informație gravă despre vreun virus, lumea va reacționa. Ceea ce s-a și întâmplat. Se va întâmpla întotdeauna. Dacă spui că începe un război, lumea va reacționa. Din nou, ceea ce s-a observat. Oamenii reacționează la stimuli negativi. E în natura noastră”, explică el.

Ce este, de fapt, hantavirusul

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), hantavirusurile sunt o familie de virusuri transmise în principal prin contactul cu rozătoare infectate. Infecția apare cel mai des atunci când oamenii inhalează particule microscopice provenite din urina, fecalele sau saliva șoarecilor și șobolanilor infectați.

Virusul poate provoca asupra corpului două forme principale de boală, fie sindromul pulmonar cu hantavirus, care afectează plămânii, fie febra hemoragică cu sindrom renal, care afectează rinichii. Iar primele simptome seamănă adesea cu o gripă. Persoana infectată se prezintă cu febră, cu dureri musculare, cu oboseală, grețuri și vărsături.

În formele severe ale bolii, pacienții pot dezvolta destul de rapid și insuficiență respiratorie. Specialiștii de la CDC estimează că aproximativ 38% dintre persoanele care dezvoltă forma pulmonară severă pot muri. 

Chiar și așa, experții de la OMS subliniază că majoritatea hantavirusurilor nu se transmit ușor între oameni. Varianta Andes, identificată în focarul actual, se poate transmite de la o persoană la alta destul de greu, e nevoie de contact apropiat și prelungit.

Informația și impactul asupra societății

Constantin Cornea spune că problema principală nu este doar existența virusului, ci felul în care informația despre cele întâmplate circulă prin media și cum ea este consumată. „Acum ai acces permanent la informații. Sunt din ce în ce mai multe site-uri, din ce în ce mai mulți formatori de opinie. Iar oamenii selectează, în primul rând, elementele negative”, spune el.

Psihoterapeutul explică faptul că oamenii sunt interesați instinctiv mai mult să se informeze când e vorba de un posibil pericol. „Noi avem mecanisme de apărare care apar primele când vine o veste negativă”, a mai afirmat Constantin Cornea. 

O cercetare publicată în revista Health Communication a arătat că persoanele care consumau frecvent știri negative despre pandemie erau mai stresate și anxioase. Altă analiză publicată în Nature Human Behaviour a urmărit fenomenul de „doomscrolling”, explicat prin consumul excesiv de informații negative, devenit mult mai frecvent după 2020.

Economia fricii 

În opinia lui Constantin Cornea, modul în care funcționează astăzi internetul contribuie semnificativ la amplificarea panicii. „Numeroase site-uri de știri și mulți influenceri din spațiul online urmăresc să prezinte informații cât mai opulente, cât mai grave, cât mai senzaționale, ca să atragă atenția”, spune el.

Psihoterapeutul consideră că multe publicații folosesc „titluri dramatice” pentru a obține trafic și vizualizări. „Nu mai contează informația, contează succesul. Cei care oferă informație nu sunt interesați neapărat să o transmită cât mai clar și limpede, ci să aibă cât mai multe click-uri”, afirmă el.

Un raport al Reuters Institute for the Study of Journalism arată că știrile construite pe emoții negative și alarmă ajung să genereze mai mult engagement și să circule mai rapid în online decât conținutul neutru sau echilibrat.

În cazul hantavirusului, combinația dintre ideea unui virus rar, imaginile cu o navă izolată, implicarea reprezentanților OMS și amintirea pandemiei COVID-19 a creat contextul pentru valul de reacții din mediul online.

Haos și substanță

Constantin Cornea spune că oamenii ar trebui să gestioneze „avalanșa” de informații și știri prin distanțare. „Ar trebui să se relaxeze, pentru că, în marea lor majoritate, știrile alarmiste nu și-au dovedit substanța”, afirmă psihoterapeutul.

Pe teren, autoritățile sanitare internaționale continuă să monitorizeze focarul de pe nava MV Hondius. Reprezentanții de la OMS și din partea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) menționează că situația este tratată cu seriozitate. Toți spun că nu există, în acest moment, indicii care să sugereze apariția unei pandemii similare cu COVID-19. 

În tot acest timp, informația circulă permanent. Iar frica se poate răspândi uneori mai repede decât virusul însuși.