Greenpeace acuză autoritățile de pasivitate în cazul unei posibile poluări din Marea Neagră. Controversa din jurul proiectului Neptun Deep se amplifică

O posibilă deversare offshore ridică noi semne de întrebare despre monitorizarea exploatărilor din Marea Neagră

Un nou conflict legat de exploatările energetice din Marea Neagră readuce în atenție una dintre cele mai sensibile teme ale ultimilor an. Cât de pregătită este România să gestioneze riscurile de mediu generate de marile proiecte offshore?

Greenpeace România susține că imagini satelitare analizate în luna martie indică existența unei posibile deversări de poluanți în zona proiectului Neptun Deep, operat de OMV Petrom și Romgaz.

Potrivit organizației, incidentul ar fi avut loc pe 10 martie 2026, în perimetrul Domino, o zonă de mare adâncime unde se desfășoară foraje offshore pentru exploatarea gazelor naturale.

O pată de poluare de 45 km² și întrebările fără răspuns

Datele analizate de Greenpeace arată că pata de poluare s-ar fi întins pe aproximativ 100 de kilometri. Și ar fi acoperit o suprafață estimată la 45 km² – echivalentul a aproximativ 6.300 de terenuri de fotbal.

Organizația afirmă că semnalele au fost detectate cu ajutorul sateliților radar Copernicus Sentinel-1 și analizate prin sistemul de inteligență artificială Cerulean. Ulterior au fost verificate de experți în oceanografie.

Potrivit Greenpeace, caracteristicile petei sunt compatibile cu un amestec de uleiuri și fluide utilizate de nave offshore. Substanțe care nu ar trebui să ajungă în apă.

Chiar dacă incidentul nu este confirmat oficial drept poluare, organizația spune că are „un grad ridicat de încredere” că a existat o deversare.

Autoritățile au primit alerta, dar nu au verificat zona

Autoritatea Navală Română a confirmat că a primit o alertă prin sistemul european CleanSeaNet privind incidentul din largul Mării Negre.

Cu toate acestea, instituția a considerat cazul „irelevant din punct de vedere operațional”. Autoritățile au invocat distanța mare față de țărm și lipsa riscului imediat pentru zonele de coastă.

Practic, nu a fost trimisă nicio echipă pentru verificări în teren.

În paralel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cerut prelungirea termenului legal pentru formularea unui punct de vedere oficial.

Pentru Greenpeace, reacția instituțiilor demonstrează existența unei probleme sistemice în monitorizarea activităților offshore.

„Un cerc vicios al nepăsării”

„Asistăm la un cerc vicios al nepăsării. Companiile din spatele Neptun Deep profită de faptul că activitatea se desfășoară departe de ochii lumii, iar autoritățile române refuză să verifice poluarea din larg dacă aceasta nu ajunge pe plajele turiștilor”, a declarat acesta.

Activistul critică faptul că autoritățile au închis administrativ cazul fără verificări efective. Și avertizează că România riscă să dezvolte proiecte energetice majore fără infrastructura necesară pentru intervenții reale în caz de poluare marină.

„România vrea să devină un hub energetic regional în Marea Neagră. Dar are un plan de răspuns la poluarea marină cu hidrocarburi doar pe hârtie”, a spus Tănase.

Suspiciuni privind navele implicate în proiect

Greenpeace afirmă că analiza traseelor maritime realizată pe baza sistemului AIS (Automatic Identification System) indică drept posibilă sursă a incidentului nava offshore SKANDI ASSERTER, folosită în operațiunile de suport pentru platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS.

Potrivit organizației, traseul navei s-ar fi suprapus parțial cu zona în care a fost identificată pata suspectă.

Până în acest moment, OMV Petrom și Romgaz au respins informațiile privind existența unei deversări accidentale poluante în perimetrul Neptun Deep.

Un fenomen care, potrivit activiștilor, nu este izolat

Greenpeace susține că incidentul din martie face parte dintr-un fenomen mult mai amplu.

Între 2022 și 2025, organizația afirmă că a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, pe o suprafață totală de peste cinci ori mai mare decât municipiul București.

Specialiștii atrag atenția că problema nu se limitează la scurgeri majore de petrol. Numeroase incidente implică amestecuri de fluide și reziduuri provenite de la nave, considerate toxice pentru ecosistemele marine.

Potrivit activiștilor de mediu, efectul cumulativ al acestor poluanți poate afecta capacitatea de regenerare a ecosistemului marin și biodiversitatea din Marea Neagră.

Energie versus protecția mediului

Proiectul Neptun Deep este considerat unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale Europei de Est. Și o piesă centrală în strategia României de a deveni un actor regional important pe piața gazelor naturale.

În același timp însă, dezvoltarea accelerată a exploatărilor offshore ridică întrebări tot mai serioase privind capacitatea statului de a monitoriza și controla impactul asupra mediului.

Pentru Greenpeace, adevărata problemă nu este doar posibila deversare. Ci, mai degrabă, lipsa unei reacții rapide și transparente din partea autorităților, consemnează Mediafax.