Citește știri
0 comentarii
Direcția Națională Anticorupție. Sursa foto: Facebook 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Ancheta vizează fapte reclamate de fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României
Potrivit unor surse judiciare, procurorii anticorupție au început cercetări preliminare cu privire la faptele reclamate în denunțul depus de Vlad. Urmează ca în perioada următoare să fie organizate și audieri în dosar.
În acest moment, dosarul este deschis „in rem”. Ceea ce înseamnă că ancheta vizează posibile fapte, fără ca vreo persoană să fie pusă oficial sub acuzare.
Cum a început conflictul dintre Dragoș Vlad și actuala conducere
Plângerea a fost depusă la sediul central al DNA din Știrbei Vodă. Ulterior Dragoș Vlad a făcut public conținutul acesteia. Și a oferit declarații în spațiul public, inclusiv într-o intervenție la Antena 3.
Fostul șef al ADR susține că ar fi fost supus unor presiuni repetate pentru a încălca prevederi legale privind achizițiile publice și pentru a facilita colaborări cu grupul de firme Schwartz.
În centrul acuzațiilor se află mai multe proiecte importante din zona digitalizării administrației publice și a investițiilor finanțate prin PNRR, inclusiv controversatul proiect al cloudului guvernamental.
Acuzații privind contracte și riscul pierderii fondurilor europene
În documentul depus la DNA, Dragoș Vlad vorbește despre:
- „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziţie publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România”;
- riscul pierderii unor fonduri europene nerambursabile estimate la aproximativ 164 de milioane de lei;
- „presiuni repetate” pentru identificarea unor formule de colaborare cu grupul de companii Schwartz.
Potrivit fostului șef ADR, aceste presiuni ar fi urmărit încheierea unor contracte preferențiale cu instituția pe care o conducea înainte de demitere.
El susține că anumite servicii propuse de compania respectivă erau deja acoperite prin parteneriatul existent cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Întâlnirile invocate de Dragoș Vlad
În declarațiile publice, Dragoș Vlad a afirmat că primele discuții au avut loc pe 12 ianuarie, într-o întâlnire cu ministrul Economiei, Irineu Darău, notează Mediafax.
Potrivit acestuia, în cadrul întâlnirii i s-ar fi cerut informații detaliate despre mai multe investiții strategice finanțate prin PNRR: cloudul guvernamental, competențele digitale și procesele de robotizare din administrația publică.
Vlad afirmă că solicitările au continuat ulterior prin adrese oficiale și cereri repetate privind specificațiile tehnice ale infrastructurilor digitale și mecanismele de funcționare ale acestora.
„Discuţiile nu s-au oprit doar la prima întâlnire de cunoaştere (…) Au continuat şi prin solicitări repetate”, a declarat acesta.
Fostul președinte al ADR susține că aceste demersuri aveau legătură cu viitoare contracte de mentenanță și suport pentru infrastructurile digitale ale statului.
Reacțiile Oanei Gheorghiu și ale lui Irineu Darău
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a respins acuzațiile. Și a declarat că speră ca procurorii să clarifice rapid situația.
Potrivit acesteia, acuzațiile ar reprezenta „o perdea de fum” menită să distragă atenția de la problemele existente în digitalizarea administrației publice.
La rândul său, ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat că plângerea nu are „nicio bază reală”.
„Fostul șef al ADR nu doar că se răzbună probabil pentru că a fost demis din cauza lipsei de rezultate și din cauza lipsei digitalizării statului român. Mai grav, încearcă să fie foarte agresiv probabil pentru a-și ascunde sau a arunca perdele de fum”, a afirmat Darău într-o intervenție la Euronews România.
Miza reală: controlul asupra digitalizării statului
Dincolo de conflictul politic și administrativ, cazul scoate la suprafață tensiunile uriașe din jurul proiectelor de digitalizare ale statului român, unele dintre cele mai valoroase și sensibile investiții finanțate prin PNRR.
Cloudul guvernamental, infrastructurile digitale și sistemele de automatizare administrativă implică contracte de sute de milioane de lei. Reprezintă una dintre cele mai importante mize tehnologice și financiare ale următorilor ani.
Deschiderea unui dosar „in rem” nu înseamnă automat existența unor fapte penale confirmate. Însă arată că DNA consideră acuzațiile suficient de serioase pentru a declanșa verificări preliminare.
În perioada următoare, ancheta va depinde de documentele depuse și de eventualele audieri. Precum și de modul în care procurorii vor evalua acuzațiile privind presiunile și procedurile de achiziții publice.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
