Înălțarea Domnului: tradiții, ouă roșii și obiceiurile care se păstrează pe 21 mai

De ce se vopsesc ouă roșii de Înălțare

În tradiția populară, sărbătoarea Înălțării este cunoscută și sub numele de Ispas. Și marchează ultima zi din an în care se mai pot înroși ouă. Spre deosebire de Paște, când ouăle sunt vopsite de regulă în Joia Mare, la Înălțare obiceiul spune că acestea trebuie pregătite chiar în dimineața sărbătorii sau în ajun.

Simbolistica lor rămâne aceeași: ouăle roșii amintesc de sângele vărsat de Iisus Hristos pe cruce. Și reprezintă biruința vieții asupra morții. De aceea, ele sunt prezente în viața creștinilor din ziua Învierii și până la Înălțare.

După ce sunt vopsite, ouăle sunt duse la biserică pentru a fi binecuvântate. Apoi sunt împărțite de pomană pentru sufletele celor plecați dintre noi.

Tradiția spune că ouăle roșii aduc protecție casei

În credința populară, ouăle înroșite de Ispas nu au doar o semnificație religioasă, ci și una protectoare. Se spune că acestea feresc gospodăria de rele, boli și necazuri. Motiv pentru care multe familii păstrează un ou roșu până la sărbătoarea din anul următor.

Tot în această zi, în numeroase regiuni din România se folosește salutul tradițional „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a Înălțat!”. Formula este rostită și atunci când oamenii ciocnesc ouăle roșii de Înălțare.

Din bătrâni s-a păstrat și credința că persoanele care ciocnesc ouă de Ispas „se vor întâlni și pe lumea cealaltă”. Semn al legăturii spirituale dintre cei vii și cei plecați.

Ce se împarte de Înălțarea Domnului

La fel ca de Paște, gospodinele pregătesc pentru această zi bucate tradiționale care sunt împărțite pentru pomenirea morților. Pe mesele celor care dau de pomană se regăsesc cozonac, pască, plăcinte, brânză, preparate de casă și vin.

În multe locuri se împart și ceapă verde ori usturoi verde, considerate simboluri ale belșugului și protecției.

Există și obiceiul ca toate aceste alimente să fie oferite în vase noi – farfurii, căni sau castroane – care rămân apoi celor care primesc pomană.

Ce nu este bine să faci pe 21 mai

Tradiția spune că ziua de Înălțare trebuie trăită cu liniște și împăcare sufletească. Credincioșii evită certurile, supărările și cuvintele grele, considerând că sufletul trebuie să rămână curat în această sărbătoare.

Totodată, nu se lucrează nici la câmp, nici în gospodărie. Nu se spală haine, nu se coase și nu se fac treburi casnice, fiind o zi dedicată rugăciunii și reculegerii.

În unele comunități, oamenii duc la biserică frunze de nuc și leuștean pentru a fi sfințite. După slujbă, acestea sunt așezate la ferestre sau la porți, având rol de protecție pentru casă și familie.

Înălțarea Domnului, ziua dedicată eroilor neamului

Pe lângă semnificația religioasă, Înălțarea Domnului este și ziua în care sunt comemorați eroii României.

Hotărârea de a cinsti eroii în această zi a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române încă din anul 1920. Și a fost reconfirmată prin deciziile sinodale din 1991 și 2001. Astăzi, sărbătoarea are statut de Sărbătoare Națională Bisericească.

Conform tradiției, la ora 12:00, clopotele bisericilor din întreaga țară răsună în memoria eroilor români care și-au pierdut viața pentru credință și pentru țară, notează Adevărul.