Sorin Grindeanu cere Curții Constituționale să verifice ordonanța de urgență care vizează programul SAFE. Scandal între Parlament și Guvern pe programul de 17 miliarde de euro

Sorin Grindeanu cere Curții Constituționale să verifice ordonanța de urgență care vizează programul SAFE. Scandal între Parlament și Guvern pe programul de 17 miliarde de euro
Imagine Sorin Grindeanu, președintele Partidului Social Democrat (sursă foto: Facebook)
Sorin Grindeanu contestă ordonanța de urgență adoptată de Guvernul Ilie Bolojan care prevede programul SAFE. Șeful PSD consideră că documentul a trecut după ce moțiunea de cenzură a trecut. Din acel moment Guvernul nu mai avea dreptul să dea ordonanțe de urgență. În acest sens, Sorin Grindeanu a depus la CCR o cerere de soluționare a unui conflict constituțional.

Sorin Grindeanu spune că guvernul Ilie Bolojan a primit avizul obligatoriu de la Consiliului Legislativ în ziua moțiunii de cenzură. Ordonanța de urgență a fost adoptată de Guvern pe data de 4 mai, cu o zi înainte de moțiune. Însă, pentru că nu primise încă avizul, ordonanța a fost pusă din nou pe ordinea de zi din ședința de dinaintea moțiunii.

Grindeanu vrea ca Programul SAFE să fie dezbătut în Parlament

Președintele PSD consideră că Guvernul a făcut un abuz și cere ca documentul care privește programul SAFE să ajungă în Parlament.

În cererea depusă la Curte, Sorin Grindeanu cere instituției să constate că „Guvernul, deși lipsit de mandatul democratic și de legitimitate constituțională, a continuat să exercite prerogative de legiferare primară”. De asemenea, președintele social-democraților mai spune că documentul se afla deja pe agenda parlamentului.

În fond Sorin Grindeanu își dorește ca ordonanța care privește programul SAFE să fie declarată neconstituțională. Liderul PSD vrea ca actele normative să fie adoptate de legiuitor, adică de Parlament, după o dezbatere publică.

Ordonanța SAFE a fost atacată la CCR și de Avocatul Poporului

Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 8 mai și a fost deja contestată la CCR de către Avocatul Poporului. Renate Webber spune că în ședința de guvern de pe 4 mai, documentul a fost aprobat fără avizul Consiliului Legislativ. Acesta a venit a doua zi și a fost negativ. Avizul este doar consultativ.

Pe de altă parte, Mihai Jurca, șeful Cancelariei Primului Ministru spune că indiferent de decizia CCR, programul SAFE poate continua. Mihai Jurca a declarat la finalul săptămânii trecute că „e o chestiune tehnică pentru Ministerul de Finanțe, nu are legătură cu fondul problemei.”

Nicușor Dan a cerut consens pe programul SAFE

Președintele Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că există consens pe programul SAFE. În discuțiile avute cu membrii fostei coaliții de guvernare, președintele a insistat ca toate documentel necesare programului să fie adoptate rapid.

Contractul dintre România și Comisie nu a fost semnat

Programul SAFE trebuie semnat până la data de 31 mai. Cu doar 11 zile înainte de termenul final, ministrul Apărării, Radu Miruță spune că Ministerul de Finanțe încă nu a semnat contractul de finanțare cu Comisia Europeană. În același timp, viceprimarul Tanczos Barna i-a asigurat pe români că nu există niciun risc de pierdere a banilor. El spune că semnăturile vor veni la timp.

România primește prin programul SAFE un împrumut de aproape 17 miliarde de euro la o dobândă de doar 3%. Banii pot fi folosiți pentru noi capacități pentru armată, dar și pentru infrastructura critică. De exemplu țara noastră va utiliza o parte din bani pentru construcția Autostrăzii A8, Târgu Mureș – Iași.

60% din achizițiile din SAFE vor fi produse în România

O altă prevedere a programului este ca cel puțin 50% din fondurile folosite pentru achiziția de armament să implice o componentă de producție locală. Potrivit Ministrului Apărării, aproape 60% din capacitățile achiziționate de țara noastră vor fi produse în România.

Ce armament cumpărăm prin programul SAFE

România va cumpăra prin programul SAFE 232 de mașini de luptă Lynx pentru infanterie. 40% vor fi produse la Automecanica Mediaș. Două nave de patrulare vor fi achiziționate cu 836 de milioane de euro. Planul prevede ca acestea să fie construite la șantierul naval Mangalia. 12 elicoptere Airbus vor mai intra în dotarea Armatei. Din 2030, Airbus ar trebui să mute o parte din producție la Brașov.

Și 140 de blindate Piranha vor mai fi achiziționate, iar asamblarea se va face 100% în țara noastră. Lista mai conține și sisteme radar, drone, muniție, dar și alte capacități militare.

0 comentarii Comentarii