Decizia a fost pronunțată de un complet format din judecătorii Lia Savonea, Adriana Ispas și Dan Andrei Enescu, care au admis că sentința inițială trebuie reanalizată, după ce au apărut suspiciuni serioase privind veridicitatea declarațiilor-cheie din dosar, notează Independent News.
Calaigii fusese condamnat la patru ani de închisoare cu executare, alături de avocata Mihaela Bodîrlău-Lupu, fiind acuzat de trafic de influență în legătură cu presupuse intervenții în dosare instrumentate de procurori din Constanța. După executarea pedepsei, cei doi au formulat cereri de revizuire, susținând că probele pe baza cărora au fost condamnați au fost compromise.
În motivarea deciziei de admitere în principiu a revizuirii, judecătorii ÎCCJ au reținut că există indicii că denunțătorii ar fi dat declarații false. Aceștia ar fi recunoscut ulterior, în alte audieri, că au formulat acuzațiile inițiale pentru a-și ameliora propria situație juridică, aspect care a ridicat semne de întrebare asupra credibilității întregului probatoriu. În acest context, instanța supremă a desființat hotărârea anterioară și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București.
Rețele de influență, acuzații de manipulare și conexiuni în dosarele de corupție
În același dosar și în investigațiile conexe, procurorii au descris un mecanism mai amplu în care mai mulți avocați ar fi acționat ca intermediari în relația dintre oameni de afaceri și magistrați, facilitând promisiuni sau negocieri privind foloase necuvenite în schimbul unor soluții favorabile. Numele lui Sorin Calaigii apare alături de alți avocați din Constanța, fiind indicat ca parte a unui circuit informal de influență în dosare instrumentate de procurori locali.
Pe parcursul anchetei, unii denunțători au susținut ulterior că declarațiile lor inițiale ar fi fost influențate sau chiar dictate, invocând implicarea unor persoane din zona structurilor de forță și presiuni exercitate în timpul audierilor. Au fost formulate acuzații privind modul de administrare a probelor, inclusiv despre posibile modificări ale unor înregistrări și despre direcționarea declarațiilor în sensul susținerii acuzațiilor de corupție.
În același context, dosarele au vizat și procurori din Constanța, între care Teodor Niță și Gheorghe Ștefan Valentin, acuzați de fapte grave de corupție, inclusiv trafic de influență și abuz în serviciu.
În 2026, aceștia au fost arestați preventiv, anchetatorii reținând că ar fi existat intervenții în soluționarea unor cauze și primirea unor sume importante de bani sau bunuri în schimbul influenței exercitate asupra unor decizii judiciare sau administrative.
Decizia de revizuire în cazul Calaigii a readus în atenție complexitatea dosarelor de corupție din sistemul judiciar constănțean și a redeschis discuțiile privind credibilitatea probelor, modul de administrare a anchetelor și influența pe care declarațiile denunțătorilor o pot avea asupra sentințelor definitive. Rejudecarea cazului la Curtea de Apel București urmează să stabilească în ce măsură condamnarea inițială se mai susține în lipsa probelor considerate acum contestate.
