Iranul, acuzat că a folosit cetățeni români pentru atacarea unui jurnalist la Londra. Cum operează rețelele de violență „externalizată” ale Teheranului

Potrivit procurorilor britanici, atacul nu a fost un act de violență întâmplător, ci o operațiune planificată „în numele statului iranian”, executată prin intermediari motivați financiar. Cazul riscă să devină unul dintre cele mai importante dosare privind influența și operațiunile clandestine iraniene pe teritoriul Europei.

Jurnalist atacat în apropierea casei sale din Londra

Victima este Pouria Zeraati, jurnalist al postului Iran International, televiziune de limbă persană critică la adresa regimului iranian și finanțată de Arabia Saudită. În martie 2024, acesta a fost atacat lângă locuința sa din Wimbledon, sud-vestul Londrei.

Conform procurorilor britanici, Zeraati a fost înjunghiat de trei ori în picior într-un atac descris drept „deliberat și planificat”

În fața instanței Woolwich Crown Court, procurorul Duncan Atkinson a declarat că agresiunea a fost rezultatul unei operațiuni pregătite minuțios.

„Nu a fost vorba de un jaf, nici de o ceartă scăpată de sub control, ci de o violență deliberată, planificată”, a afirmat acesta.

Procurorii susțin că atacul a fost „ordonat de o parte terță care acționa în numele statului iranian”.

Iranul neagă orice implicare în incident, notează Reuters.

Cetățeni români, acuzați în dosar

În proces sunt judecați Nandito Badea, în vârstă de 21 de ani, și George Stana, 25 de ani, ambii cetățeni români. Cei doi resping acuzațiile formulate împotriva lor.

Un al treilea suspect, David Andrei, a fost arestat în România, dar nu participă la actualul proces din Marea Britanie.

Potrivit procurorilor, în ziua atacului, doi dintre suspecți l-ar fi abordat pe jurnalist în timp ce acesta traversa strada spre mașină. Unul dintre agresori l-ar fi imobilizat, iar celălalt l-ar fi înjunghiat în partea superioară a coapsei.

După atac, cei implicați ar fi fugit cu o mașină condusă de un al treilea complice. Ulterior, au abandonat vehiculul și hainele folosite și au luat un taxi spre Aeroportul Heathrow, de unde au zburat către Geneva.

Anchetatorii britanici spun că agresorii au fost motivați financiar.

Procurorii britanici: Iranul folosește tot mai des intermediari și bande criminale

Dosarul scoate la lumină o tendință despre care serviciile occidentale avertizează de mai mulți ani. Este vorba despre externalizarea operațiunilor violente către rețele criminale sau intermediari fără legături oficiale directe cu statul iranian.

În instanță, procurorul Duncan Atkinson a susținut că Republica Islamică „s-a bazat tot mai puțin pe propriii agenți și a recurs din ce în ce mai mult la folosirea intermediarilor precum bande criminale”.

Strategia oferă mai multe avantaje pentru Teheran. Reduce riscul diplomatic direct, complică atribuirea oficială a atacurilor și permite recrutarea unor persoane motivate exclusiv financiar. În același timp, creează distanță între autoritățile iraniene și executanții operațiunilor.

Modelul descris de procurorii britanici amintește de tacticile folosite în ultimii ani și de alte state autoritare, în special Rusia, în anumite operațiuni desfășurate pe teritoriul european. Serviciile occidentale au avertizat în repetate rânduri asupra folosirii unor intermediari, rețele criminale sau executanți fără legături oficiale directe cu statul comanditar, tocmai pentru a complica atribuirea și reacția diplomatică.

Printre cele mai cunoscute exemple se numără otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal în Marea Britanie, în 2018. Asasinarea fostului comandant cecen Zelimkhan Khangoshvili la Berlin, în 2019. Sau acuzațiile privind implicarea unor structuri rusești în tentativa de lovitură de stat din Muntenegru, în 2016.

Analiștii occidentali susțin că astfel de operațiuni fac parte dintr-o formă de război hibrid în care statele evită implicarea directă. Și utilizează intermediari motivați financiar, grupări infracționale sau rețele clandestine pentru a proiecta influență și intimidare în afara granițelor.

Jurnaliști și opozanți iranieni, ținte constante

Iran International, postul pentru care lucrează Zeraati, este considerat de Teheran o organizație ostilă. Autoritățile iraniene au catalogat televiziunea drept organizație teroristă.

Potrivit procurorilor, jurnalistul devenise o „țintă evidentă” pentru intimidare și violență.

În proces s-a menționat că, încă din 2022, fotografii ale unor jurnaliști ai Iran International, inclusiv Zeraati, au fost afișate la Teheran sub mesajul „Căutat: mort sau viu”.

În ultimii ani, autoritățile britanice au avertizat în repetate rânduri asupra intensificării activităților iraniene pe teritoriul Regatului Unit. Londra găzduiește una dintre cele mai importante comunități de opozanți iranieni din Europa, precum și numeroase redacții media în limba persană.

Europa, tot mai expusă operațiunilor clandestine

Cazul ridică semne de întrebare mai ample despre securitatea europeană și despre modul în care state ostile folosesc rețele transnaționale pentru a proiecta influență și intimidare.

Pentru serviciile occidentale, amenințarea nu mai vine doar prin diplomați, agenți sub acoperire sau operațiuni clasice de spionaj. Tot mai des apar structuri hibride în care grupări criminale, intermediari și persoane recrutate pentru bani sunt folosite în operațiuni cu miză geopolitică.

Aceste tactici sunt greu de detectat și complică reacția autorităților. În multe cazuri, executanții nu au legături ideologice cu statul pentru care acționează și pot proveni din medii infracționale diverse.

Dosarul din Londra riscă să alimenteze și dezbaterea privind vulnerabilitatea Europei în fața unor astfel de rețele clandestine.

România și riscul de imagine

Faptul că în acest dosar apar cetățeni români poate genera inclusiv o problemă de imagine pentru România, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre securitate internă, criminalitate organizată și influențe externe.

Deocamdată, cazul este tratat strict la nivel judiciar, iar acuzațiile trebuie demonstrate în instanță. Procesul de la Londra este așteptat să dureze mai multe săptămâni.

Însă amploarea acuzațiilor și asocierea cu o operațiune atribuită indirect Iranului transformă deja dosarul într-unul cu puternice implicații geopolitice.

Dincolo de dimensiunea penală, dosarul deschis la Londra devine un nou semnal de alarmă pentru serviciile occidentale privind transformarea operațiunilor clandestine într-o combinație între criminalitate organizată, război hibrid și intimidare geopolitică.

Ancheta și procesul continuă, iar autoritățile britanice încearcă să stabilească amploarea rețelei din spatele atacului și eventualele conexiuni indirecte cu structuri asociate regimului iranian.