Vizita lui Vladimir Putin la Beijing arată cât de mult s-a schimbat echilibrul global
Diferența dintre cele două vizite spune deja multe. Donald Trump a venit însoțit în principal de lideri din tehnologie și finanțe. Delegația rusă a avut o structură mult mai apropiată de o misiune economică și geopolitică de criză: vicepremieri, miniștri-cheie, guvernatori regionali și conducerea băncii centrale ruse.
Mesajul este clar: pentru Rusia, China nu mai este doar un partener diplomatic, ci o necesitate economică.
Rusia depinde tot mai mult de economia Chinei
După sancțiunile occidentale și izolarea financiară provocată de războiul din Ucraina, Moscova și-a accelerat rapid reorientarea economică spre Asia. Iar China a devenit principalul beneficiar.
Comerțul bilateral dintre cele două state a depășit 200 de miliarde de dolari timp de trei ani consecutiv. Iar economia rusă depinde acum masiv de importurile chineze de electronice, utilaje industriale și automobile.
Una dintre cele mai importante schimbări este cea financiară. După excluderea marilor bănci rusești din sistemele occidentale, Rusia a început să folosească din ce în ce mai mult yuanul chinezesc în tranzacțiile externe.
Ponderea comerțului realizat în yuani a crescut spectaculos. De la sub 2% în 2022 la aproape 30-40% din totalul schimburilor comerciale ale Rusiei.
Această transformare arată nu doar apropierea dintre cele două state. Ci și începutul unei posibile reconfigurări a sistemului financiar global dominat până acum de dolar și euro.
Ce câștigă China din relația cu Moscova
Pentru Beijing, parteneriatul cu Rusia este în primul rând unul pragmatic, notează Euronews.
China profită de accesul la resurse energetice rusești ieftine, cumpărând volume record de petrol la preț redus – peste 100 de milioane de tone anual. În paralel, Xi Jinping continuă să promoveze proiectul gazoductului Power of Siberia 2. Acesta ar consolida și mai mult dependența energetică a Rusiei de piața chineză.
Totuși, Beijingul încearcă să mențină un echilibru extrem de delicat. Deși colaborează tot mai strâns cu Moscova, China nu își poate permite o confruntare economică directă cu Occidentul.
Economia chineză depinde masiv de exporturile către Europa și Statele Unite. Iar Xi Jinping știe că sancțiunile occidentale severe ar putea afecta grav industria și comerțul chinez.
Practic, Beijingul încearcă să profite de slăbiciunea Rusiei fără a plăti costurile geopolitice ale unei alianțe totale anti-occidentale.
Ucraina și Taiwanul, monedele de schimb ale marilor puteri
Unul dintre cele mai interesante semnale ale vizitei vine din componența delegației ruse. Printre oficialii prezenți s-a aflat și Kirill Dmitriev, unul dintre oamenii-cheie ai Kremlinului în negocierile cu Washingtonul.
Prezența sa sugerează că Moscova speră să folosească influența diplomatică a Chinei pentru a obține avantaje în negocierile privind Ucraina. Sau pentru a reduce presiunea occidentală.
În schimb, Beijingul folosește relația apropiată cu Rusia ca instrument strategic în disputa sa cu SUA privind Taiwanul.
Mesajul transmis Washingtonului este relativ simplu. Cu cât Statele Unite își intensifică sprijinul militar pentru Taiwan, cu atât China poate aprofunda cooperarea cu Rusia.
Astfel, războiul din Ucraina și tensiunile din Indo-Pacific ajung să fie legate indirect într-un joc global de presiune geopolitică.
Putin și Xi construiesc o relație pe termen lung
Relația personală dintre Putin și Xi Jinping a devenit una dintre constantele politicii internaționale din ultimul deceniu. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori. Și vorbesc public despre o relație de „vechi prieteni”.
Mai mult, anul trecut, un microfon rămas deschis i-a surprins discutând în glumă despre posibilitatea de a trăi până la 150 de ani. Un episod aparent anecdotic, dar care reflectă ideea că niciunul dintre cei doi nu pare pregătit să renunțe curând la putere.
Pentru Europa, aceasta este poate cea mai importantă concluzie.
Europa, prinsă între Washington, Moscova și Beijing
Pe de o parte, Europa rămâne dependentă de relația economică cu China. Pe de altă parte, Beijingul își consolidează parteneriatul strategic cu Moscova. Exact în momentul în care UE încearcă să izoleze Rusia din cauza războiului din Ucraina.
În același timp, revenirea lui Donald Trump în prim-planul politicii americane ridică noi întrebări privind viitorul relației transatlantice. Și gradul în care Europa va putea continua să se bazeze pe protecția strategică a Statelor Unite.
În acest context, întâlnirea Putin-Xi nu este doar un episod diplomatic de rutină. Este un semnal că lumea intră într-o perioadă în care marile puteri își redesenează sferele de influență. Iar Europa riscă să rămână într-o poziție defensivă dacă nu își clarifică propria strategie geopolitică.
