Analistul politic Cristian Hrițuc a analizat pentru NewsEdge posibilele soluții de ieșire din criza politică, scenariile de guvernare aflate pe masa negocierilor și efectele pe care actualul blocaj le poate avea asupra raportului de forțe parlamentare până în 2028.
Președintele Nicușor Dan a convocat consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Obiectivul declarat este de a construi o majoritate „pro-occidentală”.
Însă pozițiile politice rămân departe de un consens. PNL și USR continuă să respingă o formulă comună cu PSD. PSD nu mai vrea cu Ilie Bolojan. AUR și-a exprimat disponibilitatea de a intra la guvernare și a cerut inclusiv mandatul pentru formarea unui nou Executiv.
O singură majoritate posibilă
După consultările de la Cotroceni, în care partidele nu au ieșit cu o formulă clară de guvernare, analistul politic Cristian Hrițuc spune că declarațiile publice lasă foarte puțin spațiu pentru majorități parlamentare. În analiza oferită pentru NewsEdge, acesta susține că matematica politică e simplă după poziționările din ultimele zile.
„Dacă luăm declarațiile partidelor, soluția nu poate veni decât dacă PSD cu AUR își dau mâna să voteze un guvern. Dacă va exista o înțelegere acolo, vom avea o rezolvare a situației.”
Hrițuc spune că în lipsa unei formule de compromis între PSD și AUR, actualul blocaj riscă să se prelungească. Pozițiile principalelor partide nu par să ducă la o altă majoritate pentru votarea unui Guvern.
PSD-AUR, alianță din umbră
Întrebat despre scenariul unei guvernări PSD–AUR, analistul spune că o alianță oficială ar avea costuri foarte mari pentru social-democrați, inclusiv externe. În schimb, nu exclude formule mai puțin vizibile politic.
„Nu cred că e posibilă la vedere o guvernare PSD-AUR. În momentul acela, Grindeanu s-ar discredita de tot. A avut inclusiv întâlniri cu ambasadorii în care le-a promis că nu va face această guvernare. PSD-ul s-ar discredita de tot și probabil ar risca chiar o suspendare din Internaționala Socialistă.”
Totuși, analistul spune că există și alte formule politice posibile.
„O guvernare ,,pe șest”, așa cum au mai avut multe alte proiecte sau momente în care au mers împreună. Asta se poate face. Asta ar însemna un truc prin care AUR să susțină un guvern minoritar PSD din Parlament. Dar, la vedere, o împărțire a portofoliilor, în niciun caz.”
Guvern tehnocrat, greu de obținut
În ultimele zile, în spațiul public, au circulat mai multe variante de posibili premieri tehnocrați. Hrițuc spune însă că obstacolul principal rămâne lipsa unei majorități parlamentare.
„În momentul de față pot fi cele mai extraordinare personalități. Nu văd de unde va exista, cel puțin la prima desemnare, o majoritate care să susțină un astfel de guvern. Mi-e greu să cred că, indiferent dacă va fi o personalitate foarte bună, va obține un vot.”
În opinia sa, actuala configurație politică nu oferă prea multe variante. Singura majoritate care se poate forma e în baza unui acord PSD-AUR și partidele mici din opoziție, POT, SOS, PACE.
PNL, pe locul 2 în sondaje
Primele măsurători sociologice publicate după căderea Guvernului Bolojan sugerează efecte politice vizibile. Ultimul sondaj INSCOP arată că PNL a depășit PSD în intenția de vot pentru alegerile parlamentare. O situație rar întâlnită în ultimii ani.
Potrivit celui mai recent sondaj INSCOP, AUR conduce detașat în intențiile de vot, cu 38,2%. Acesta e urmat de PNL, creditat cu 20,3%. PSD ar obține 17,5%, iar USR 10%, raportat la respondenții care au indicat o opțiune politică. Imaginea se modifică ușor în rândul celor care declară că vor merge sigur la vot. AUR urcă la 41,4%, PNL ajunge la 21,9%, în timp ce PSD scade la 13,3%, iar USR este cotat la 10,8%.
Discuția care apare este dacă PNL își poate păstra acest loc doi sau e doar o poză de moment rezultată în urma crizei politice, din care Ilie Bolojan a ieșit mai puternic.
„PNL se poate menține pe locul doi dacă se formează și se consolidează un pol reformist împreună cu USR. Observăm și în acest sondaj că există o polarizare foarte mare între două curente: un curent al reformiștilor, în zona PNL–USR și un curent puternic al suveraniștilor. PSD este prins între aceste două direcții. Dacă PNL continuă pe linia lui Bolojan, își rezolvă problemele interne și arată că se reformează și în interior, poate rămâne pe locul doi și poate construi un pol de dreapta capabil să se bată de la egal la egal cu AUR.”
USR în scădere în sondaje. Soluția: o alianță
În contextul în care PNL și USR au început să transmită mesaje tot mai apropiate și au anunțat o colaborare parlamentară mai strânsă, apare și întrebarea dacă o apropiere mai mare între cele două formațiuni nu riscă să dezechilibreze raportul de forțe dintre ele.
Mai ales în condițiile în care Ilie Bolojan pare să capitalizeze politic o parte din electoratul reformist și anti-sistem care în trecut gravita mai degrabă în jurul USR. Cristian Hrițuc consideră că soluția e una singură: alianță.
„Tocmai de aceea o alianță electorală i-ar ajuta, pentru că atunci s-ar negocia și s-ar găsi un algoritm politic pentru împărțirea listelor, iar scorul fiecăruia nu ar mai conta atât de mult. Important este ca și PNL, și USR să înțeleagă că au același bazin și nu trebuie să se canibalizeze. Au cam aceleași direcții politice. Cred că aceasta ar fi principala recomandare strategică. Au mai fost alianțe de dreapta de succes, cum a fost Alianța DA. A fost o alianță care a câștigat alegerile, a dat președintele și guvernarea, chiar dacă ulterior nu a mai rezistat.”, spune Cristian Hrițuc pentru NewsEdge.
Prelungirea crizei și percepția publică
Sondajul INSCOP indică și o neîncredere semnificativă față de episodul politic care a declanșat actuala criză.
Conform datelor, 48,6% dintre participanții la sondaj consideră că moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a reprezentat un act inutil care va înrăutăți lucrurile în România. 44% sunt de părere că acțiunea celor două partide a reprezentat un act politic necesar care va îmbunătăți lucrurile în România. 7,4% nu știu sau nu răspund.
Analistul politic consideră că orice zi de prelungire a crizei poate modifica această percepție în sensul de creștere a procentelor celor care consideră criza un act inutil.
„În acest moment orice zi care trece va accentua percepția că această schimbare aduce deservicii României. Pentru că partea aceasta va fi mai vizibilă pe zi ce trece.Mai sunt și acei oameni, 7%, care încă nu au o părere. Din acel procent probabil o mare parte se va duce către zona celor care spun că această criză aduce deservicii României.”
Au trecut deja două săptămâni de la căderea Guvernului Bolojan. România continuă să funcționeze cu un Executiv interimar și fără o majoritate clară în Parlament.
Consultările de la Cotroceni nu au produs până acum o formulă de guvernare, iar scenariile vehiculate, de la guvern tehnocrat până la noi coaliții, rămân mai degrabă ipoteze decât soluții concrete.
Între timp, criza politică intră într-o zonă în care timpul începe să conteze: fiecare zi fără un guvern stabil adaugă presiune politică, economică și instituțională, fără ca la orizont să se contureze încă o ieșire clară din blocaj.