Germania se confruntă cu o creștere puternică a șomajului după ani de stabilitate economică

Timp de aproape două decenii, Germania a avut una dintre cele mai solide piețe ale muncii din zona euro, susținută de exporturile puternice de automobile și utilaje, dar și de afluxul de muncitori calificați din alte state europene.

Acum însă, cea mai mare economie a Europei începe să resimtă efectele stagnării economice, ale declinului industrial și ale concurenței venite din partea Chinei. Impactul se vede tot mai clar pe piața muncii.

Economiștii avertizează că „deceniul de aur” s-a încheiat

Experții spun că perioada de creștere economică și scădere constantă a șomajului dintre 2009 și 2019 s-a încheiat.

Holger Schäfer, specialist în piața muncii la Institutul Economic German (IW), a declarat că Germania nu mai traversează perioada în care crea masiv locuri de muncă și reducea constant numărul șomerilor.

În timp ce rata șomajului din zona euro a coborât la un minim istoric de 6,1% la începutul acestui an, numărul persoanelor fără loc de muncă din Germania a crescut.

În aprilie, numărul șomerilor a depășit pragul de 3 milioane pentru prima dată în ultimii 15 ani, un nivel considerat sensibil din punct de vedere politic.

Germania riscă o „spirală descendentă”

Bernd Fitzenberger, directorul Institutului pentru Cercetarea Ocupării Forței de Muncă (IAB), avertizează că Germania riscă să intre într-o „spirală descendentă”, în care creșterea șomajului pune presiune suplimentară pe sistemul de protecție socială.

Cheltuielile pentru securitatea socială au ajuns la niveluri record, iar cancelarul Friedrich Merz a recunoscut că actualul model al statului social german devine tot mai dificil de finanțat.

Situația economică complicată alimentează și tensiunile politice, într-un moment în care sondajele arată că peste o treime dintre alegătorii germani susțin partide populiste de dreapta și stânga.

Industria germană pierde zeci de mii de locuri de muncă

Producătorii auto, companiile de inginerie și industria chimică reduc personalul de mai mulți ani, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al concurenței tot mai puternice din partea companiilor chineze.

În același timp, războiul comercial declanșat de președintele american Donald Trump afectează exporturile germane către SUA, inclusiv în sectorul auto și farmaceutic.

Volkswagen intenționează să elimine 50.000 de locuri de muncă în Germania până în 2030, iar Bosch vrea să reducă aproximativ 22.000 de posturi.

Asociația Germană a Industriei Auto estimează că aproximativ 225.000 de locuri de muncă ar putea dispărea până în 2035.

Companiile evită concedierile directe

Din cauza legislației stricte privind protecția angajaților, multe companii încearcă să evite concedierile în masă și preferă plecările voluntare, pensionările anticipate și limitarea angajărilor.

Economiștii spun că șansele de a găsi rapid un nou loc de muncă au scăzut puternic și au revenit la niveluri similare perioadei pandemiei.

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 26% după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar anunțurile de angajare sunt mult sub media ultimilor ani.

Tinerii întâmpină dificultăți tot mai mari pe piața muncii

Șomajul în rândul tinerilor a crescut puternic în ultimii ani, iar mulți absolvenți și candidați bine pregătiți întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Compania de consultanță Roland Berger spune că primește acum până la 1.000 de cereri pe lună pentru stagii de practică, mult peste nivelurile din trecut.

Economiștii spun că este încă prea devreme pentru a măsura impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii, însă companiile adoptă tot mai rapid instrumente precum ChatGPT.

Deși rata șomajului din Germania rămâne sub media europeană, numărul total al persoanelor fără loc de muncă a crescut cu aproximativ 25% în ultimii patru ani.

Sursa: Mediafax