Germania taie din bugetele pentru pensii și sănătate pentru a crește cheltuielile militare

Reduceri semnificative ale cheltuielilor sociale sunt pregătite în Germania, în contextul în care autoritățile încearcă să redirecționeze resurse către apărare.

Deși este una dintre cele mai solide economii europene și are o datorie publică de puțin peste 60% din PIB, Germania a început să reducă cheltuielile pentru pensii și sănătate. Decizia este văzută ca un semnal de avertizare pentru statele cu datorii mai mari, care încearcă să crească simultan cheltuielile pentru apărare și să mențină sistemele sociale extinse.

Reduceri de miliarde pentru finanțarea apărării

Guvernul de coaliție format din CDU și SPD, condus de cancelarul Friedrich Merz, a convenit asupra unui pachet de reduceri sociale în valoare de 38,3 miliarde de euro până în 2030. Măsurile vizează diminuarea cheltuielilor pentru sănătate și pensii, pentru a elibera resurse necesare creșterii bugetului militar.

În același timp, contextul politic intern, inclusiv tensiunile din interiorul coaliției, a creat un moment favorabil pentru adoptarea unor reforme nepopulare.

Reforma pensiilor și impactul social

Unul dintre cele mai sensibile puncte este sistemul de pensii. Potrivit planurilor, pensia de stat va deveni o „acoperire de bază”, insuficientă pentru menținerea nivelului de trai pe termen lung.

De asemenea, indemnizațiile de șomaj pe termen lung urmează să fie reduse, ceea ce ar marca cea mai amplă reformă a statului social german de la măsurile Agendei 2010 implementate de Gerhard Schröder.

Avertismente pentru alte state europene

Economistul Juan Ramón Rallo a atras atenția asupra implicațiilor pentru alte țări europene:

„Spania ar trebui să ia notă. Dacă statul bunăstării german, cu o datorie publică de 63% din PIB, este în scădere, cel spaniol, cu 103%, este mult mai aproape de prăpastie”.

Acesta a subliniat că nivelurile de cheltuieli sociale sunt comparabile între state, ceea ce indică riscuri similare.

„Cheltuielile sociale nu sunt prea diferite: Germania alocă 19,7% din PIB ul său protecției sociale, comparativ cu 18,5% în Spania; 4,5% educației, comparativ cu 4,2%; și 7,5% asistenței medicale, comparativ cu 6,6%. Nu există nicio prăpastie care să ne permită să presupunem că ceea ce este nesustenabil acolo va fi în mod miraculos viabil și aici”.

Presiunea demografică și sustenabilitatea pensiilor

Problema sustenabilității pensiilor este amplificată de îmbătrânirea populației, un fenomen resimțit în întreaga Europă.

„Această creștere este determinată de îmbătrânirea populației, pe măsură ce generația „baby boom” ajunge la vârsta de pensionare, un proces mai pronunțat în Italia și Spania, mai puțin intens în Franța și în conformitate cu media zonei euro în cazul Germaniei”, a remarcat Franziska Palmas.

Dezbateri privind viitorul modelului european

Analiștii subliniază că modelul european al statului social depinde de creșterea economică pentru a rămâne sustenabil.

„Se susține uneori că Europa prioritizează în mod deliberat bunăstarea în detrimentul creșterii economice. Cu toate acestea, statul european al bunăstării, care în majoritatea țărilor are un sistem de pensii de tip „pay as you go”, are nevoie de creștere economică pentru a rămâne sustenabilă. Ca să nu mai vorbim de finanțele publice, care se află deja într o stare critică în mai multe state membre. Fără creștere economică, raportul datoriei publice vis a vis de PIB riscă să devină nesustenabil”, au argumentat Ruben Dewitte și Peter Vanden Houte.

Critici și perspective

Deciziile guvernului german au generat reacții și în alte state europene. Ministrul spaniol al transporturilor, Óscar Puente, a transmis un mesaj de avertisment: „Luați aminte. Putem preveni acest lucru aici.”

În același timp, unii economiști consideră că reformele sunt insuficiente. „Merz a preluat funcția de cancelar cu un mandat clar și un partener de coaliție supus. Un an mai târziu, Germania a trecut printr-o schimbare radicală a politicii fiscale, dar sunt vizibile doar semne timide de reformă structurală. Progresul promis în ceea ce privește reformele legate de cheltuielile sociale, competitivitate și deficitul fiscal structural, dincolo de fondul special alocat apărării și infrastructurii, încă nu s-a materializat”, a declarat Carsten Brzeski.

Sursa: Mediafax