Inițiatoarea proiectului a acordat un interviu NewsEdge. Oana Murariu a explicat beneficiile pe care proiectul putea să le aducă sistemului de sănătate, care au fost motivele respingerii, dar și cum ar fi schimbat asta viața românilor.
Proiectul viza una dintre rădăcinile unui fenomen despre care toată lumea vorbește, dar nimeni nu pare dispus să îl rezolve. Sistemul de pile, cunoștințe și relații care decide, în realitate, cine ajunge să profeseze în spitalele de stat.
România pierde în fiecare an sute de medici tineri care aleg să profeseze în străinătate. Motivele sunt multiple: salariile, condițiile de muncă, infrastructura. Dar mai există unul important și bine știut în breasla medicală. Faptul că a fi bun nu este suficient ca să câștigi un concurs pentru un post într-un spital de stat.
Această realitate, confirmată de nenumărați medici, a stat la baza proiectului de lege pe care Oana Murariu, deputată USR și avocat de profesie, l-a inițiat.
Ce prevedea proiectul
Inițiativa legislativă modifica Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Introducea posibilitatea ca observatori independenți să asiste la concursurile pentru posturile vacante din spitalele de stat.
Conform expunerii de motive a proiectului, inițiativa urmărea creșterea transparenței și a încrederii în concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din spitalele publice. Potrivit inițiatorilor, măsura avea ca scop reducerea suspiciunilor privind favoritismele și consolidarea principiului competenței în sistemul public de sănătate.
Observatorii ar fi putut fi reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul sănătății publice sau al drepturilor pacientului, oameni din afara unității sanitare care organizează concursul. Aceștia nu ar fi avut drept de veto sau puterea de a schimba rezultatul. Aveau, în schimb, rolul de a veghea ca procesul să fie unul corect.
Inițiatoarea legii spune că înainte de a deveni deputată, ca avocat, s-a confruntat direct cu situații în care medici valoroși au pierdut concursuri pentru posturi în spitale publice în fața unor candidați cu conexiuni potrivite. A discutat ulterior cu oameni din sistem și a găsit același tablou. Profesioniști buni sunt forțați să aleagă între a accepta regulile unui joc viciat sau a pleca din țară.
Cum ar fi fost selectați observatorii?
,,Procedura exactă ar urma să fie stabilită de ministerul Sănătății. Propunerea legislativă stabilește un cadru general. Aduce acest principiu, al participării observatorilor independenți la concursurile din spitalele publice.”, spune Oana Murariu pentru NewsEdge.
Votul din Senat. Cine s-a opus
Proiectul a fost respins în Senat de o majoritate transpartinică. Senatori din mai multe partide au votat împotriva lui. Parlamentarii USR din Camera Superioară au fost singurii care au votat pentru.
„Culmea este că s-au opus senatori din diferite partide. Dar care au în comun fix faptul că provin din sau au legătură cu sistemul de sănătate. Unicul lor argument a fost că lucrurile funcționează foarte bine în prezent și că nu e nevoie de nicio schimbare.”
Conform inițiatoarei, afirmația că sistemul funcționează bine a fost, practic, singurul argument adus în dezbatere de cei care au votat împotrivă. Nu au existat obiecții tehnice la mecanismul propus. Nu au existat critici la adresa modului în care ar fi selectați observatorii sau îngrijorări legate de posibile disfuncționalități.
Cum e afectată calitatea actului medical
Dincolo de dezbaterea politică, proiectul atinge o problemă concretă care are efecte directe asupra pacienților. Când posturile din spitale sunt ocupate pe criterii care nu au legătură cu competența medicală, consecințele se văd și în felul în care sunt tratați oamenii în spitale.
„Lipsa de transparență a acestor concursuri de angajare are un impact asupra rezultatului final al procesului de selecție. Și, de aici, mai departe, asupra calității actului medical. În momentul în care nu câștigă cel mai bun medic, ci cel care are pilele cele mai puternice, sigur că și noi ca pacienți suntem afectați când apelăm la aceștia”, spune deputata.
În plus, potrivit Oanei Murariu, adoptarea acestui proiect ar fi crescut încrederea pacienților că atunci când merg la un spital public sunt tratați de cei mai buni medici.
Impactul asupra medicilor tineri
Într-un sistem care se plânge cronic de exodul medicilor, votul din Senat trimite un mesaj negativ celor care mai speră că lucrurile se pot schimba fără să fie nevoie să emigreze.
,,Medicii tineri valoroși sunt goniți din țară”.
Pentru mulți tineri profesioniști, problema nu ține doar de salarii sau condiții de muncă. Ci și de convingerea că accesul la un post depinde adesea de relații și influență.
Deputata USR Oana Murariu spune că tocmai acest mecanism îi împinge pe mulți medici să renunțe la sistemul românesc și să plece în străinătate.
În acest context, miza proiectului depășește simpla modificare procedurală. Acesta atinge o problemă mai largă: capacitatea statului de a păstra în țară specialiștii pe care îi formează.
,,Dacă proiectul va fi respins și în Camera Deputaților, sigur că semnalul ar fi unul extrem de negativ pentru tinerii medici, care ar înțelege din asta, o dată în plus, că nu au nici o șansă de izbândă ca lucrurile să se schimbe.”
Ce urmează
Senatul a fost prima cameră sesizată. În continuare, proiectul va merge la Camera Deputaților, care urmează să dezbată și să voteze inițiativa.
Deputata Oana Murariu spune, pentru NewsEdge, că USR nu intenționează să abandoneze acest proiect:
„Alături de colegii din USR din Camera Deputaților, voi depune orice efort ca acest proiect să nu fie îngropat într-un sertar sau să fie respins. Cert e că nu mă dau și nu ne dăm bătuți. Și, mai ușor sau mai greu, mai devreme sau mai târziu, vom reuși să corectăm și această situație”.
Dincolo de traseul legislativ al proiectului, votul din Senat readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme din sistemul medical românesc: lipsa de încredere în corectitudinea concursurilor pentru ocuparea posturilor din spitalele publice.
Într-un context în care România continuă să piardă medici tineri către sistemele medicale din străinătate, dezbaterea depășește sfera politică. Aceasta ajunge direct la întrebarea esențială pentru pacienți: cine ajunge, de fapt, să îi trateze în spitalele de stat.
Camera Deputaților va avea ultimul cuvânt asupra inițiativei legislative. Până atunci, proiectul propus de Oana Murariu deschide din nou discuția despre cât de dispus este sistemul să accepte mecanisme suplimentare de control și transparență într-un domeniu în care suspiciunile privind influența relațiilor personale asupra angajărilor persistă de ani de zile.