Marea dilemă a Capitalei. Bucureștiul are un buget de 8,5 miliarde de lei pentru 2026, însă pericolul banilor necheltuiți rămâne în picioare

Primăria Capitalei are pentru anul în curs un buget de aproximativ 8,5 miliarde de lei, cu 16% mai mare decât anul trecut. Cea mai mare schimbare este la capitolul investiții. Căci o sumă de aproape 2,7 miliarde de lei vor merge către proiecte de infrastructură, termoficare, transport public și consolidări. Față de 2025, se observă o evoluție importantă, pentru că atunci investițiile reale nu au depășit un miliard de lei.

Ce înseamnă acest buget pentru bucureșteni?

Pentru mulți bucureșteni, toate cifrele prezentate pot părea abstracte. Dar ele înseamnă șine de tramvai schimbate, lucrări la rețeaua de termoficare și șantiere mari precum Prelungirea Ghencea sau zona Dimitrie Pompeiu. „Procesul de bugetare este unul continuu, neîntrerupt. Nevoile Bucureștiului țin agenda non-stop”, explică Cristian Didiță, consilier general USR în cadrul CGMB, în cadrul unui interviu pentru News Edge. 

Potrivit lui, discuțiile pentru construcția bugetului au început încă din ianuarie. Atunci au avut loc prmele întâlnirile dintre Comisia Economică și directorii din Primărie pe tema aceasta.  „Am avut o rundă consistentă de discuții cu toți directorii din Primărie, în Comisia Economică, ca să înțelegem nevoile reale ale fiecărei direcții. Ne-au trimis propunerile lor, după care am stabilit prioritățile”, spune Cristian Didiță.

Bugetul a venit târziu, în luna mai. Iar administrația a funcționat luni întregi după regula „1/12”, adică pe cheltuieli limitate lunar la nivelul anului precedent. Pentru aparatul Primăriei, adoptarea rapidă a bugetului devenise obligatorie. „Noi suntem în luna mai, era important să treacă bugetul Capitalei. Nu mai poți merge pe 1/12 ca la începutul anului. Legislația nu-ți mai permite deja să faci asta în luna mai”, spune Alexandru Hazem Kansou, consilier general PSD și secretar general al PSD București, pentru News Edge.

Bugetul Capitalei, în dezbatere publică

Bugetul, înainte de a fi aprobat, a trecut printr-o dezbatere publică organizată de Primărie pe 30 aprilie. După aceea, pe 5 mai, în ședința de Consiliu General a fost introdus un amendament prin care mai multe sume au fost relocate între capitole bugetare. Unele proiecte au primit bani suplimentari, în timp ce alte sume alocate au fost reduse sau redistribuite.

Pentru consilierii USR partea cea mai importantă a fost cea a investițiilor. „Noi nu tratăm bugetul ca pe o tarabă. Credem că abordarea sănătoasă este să îndreptăm cât mai mulți bani în zona de investiții”, afirmă Cristian Didiță. El spune că, spre deosebire de alți ani, Primăria Capitalei a avut la îndemână mai multe resurse financiare după ce a primit mai mulți bani din fondurile redistribuite de guvern. 

De asemenea, aproape jumătate din veniturile Bucureștiului provin însă tot din redistribuirea impozitului pe venit. Ceea ce înseamnă că autonomia financiară reală a Capitalei rămâne limitată și dependentă de deciziile Guvernului.

Investițiile, motorul principal

În noul buget, investițiile sunt prezentate drept motorul principal al dezvoltării urbane. Printre proiectele considerate prioritare se numără infrastructura mare, lucrările la liniile de tramvai, modernizarea sistemului de termoficare și proiectele de mobilitate urbană.

Hazem Kansou spune că una dintre cele mai importante investiții este refacerea legăturii de tramvai din zona Unirii. „Proiectul respectiv e foarte important. Odată cu lucrările la Piața Unirii, care sunt executate de Primăria Sectorului 4 împreună cu Primăria Generală, e necesar să realizăm și linia aceasta, ca să nu ne apucăm de alte lucrări peste 2-3 ani”, explică el. În paralel, proiectul include și realizarea unui pasaj pietonal care să lege metroul de tramvai. Esteo idee discutată de ani de zile în administrația bucureșteană.

Dar chiar se vor investi banii?

Dar adevărata problemă a bugetului nu este dacă există bani, ci dacă aceștia vor putea fi transformați efectiv în lucrări. În 2025, de exemplu, Capitala a avut o execuție bugetară sub 73% din bugetul total. Iar pe partea de investiții, procentul a fost chiar mai mic de 50%. O parte importantă din bani nu s-au transformat nici în contracte, nici în șantiere, nici în lucrări finalizate.

„Execuția înseamnă cheltuieli. Cheltuielile nu se pot face decât dacă ai proiectele la maturitatea necesară pentru care ai alocat banii”, spune Hazem Kansou. „Dacă proiectele nu sunt la maturitate, adică nu s-au făcut toate studiile, documentațiile, procedurile de atribuire și achiziție, atunci da, se poate să rămâi cu banii necheltuiți”, explică consilierul PSD.

Și Cristian Didiță menționează aceeași diferență dintre nevoile reale ale orașului și capacitatea administrativă a Primăriei. „E suficient să te plimbi puțin prin București ca să vezi realitatea. Există bulevarde prost configurate, mijloace de transport învechite, linii de tramvai sparte. Toate acestea se pot rezolva. Totul este însă limitat de capacitatea noastră bugetară”, a punctat consilierul USR.

Ce se întâmplă pe lângă investiții?

Chiar dacă investițiile cresc, o mare parte din buget continuă să fie acordată pentru funcționarea de zi cu zi a orașului. Aproximativ patru miliarde de lei merg către cheltuieli curente, cum ar fi iluminat public, salubritate, întreținere, dobânzi sau servicii administrative.

La fel de importante sunt și subvențiile. Peste 2,59 miliarde de lei sunt alocate în bugetul pentru 2026 către subvenții. Dintre care 1,37 miliarde merg către transportul public, pentru ca prețul biletelor STB să rămână scăzut, iar 1,21 miliarde către termoficare, pentru ca populația să nu suporte integral costul gigacaloriei.

„Aproape jumătate din secțiunea de funcționare ajunge în subvenții”, spune Cristian Didiță. „Acestea sunt două zone (transportul public și termoficarea – n.r.) subvenționate peste tot în Europa. Dar ponderea subvențiilor în România este disproporționat de mare comparativ cu alte capitale europene”, a adăugat el. 

În opinia sa, Bucureștiul are nevoie urgentă de audituri externe serioase pentru STB și sistemul de termoficare. Consilierul USR este de părere că trebuie să se afle unde se pierd bani și cum sunt construite costurile reale ale serviciilor publice.

Un buget „acceptabil”

Chiar dacă la nivel central există divergențe, la Primăria Municipiului București, cum este și firesc, s-a ajuns la un numitor comun. „Sperăm să nu fi fost trecute toate aceste proiecte în buget doar ca la următoarea rectificare bugetară să vedem că rămân goale de conținut”, subliniază Hazem Kansou.

El descrie bugetul ca unul „acceptabil”. „Nu este perfect, este departe de a fi perfect. Dar este acceptabil”, conchide consilierul PSD.