Demența precoce și mediul urban: cum influențează poluarea și lumina riscul de îmbolnăvire

Demența precoce și mediul urban: cum influențează poluarea și lumina riscul de îmbolnăvire Poluare, mediul urban Sursa:© SemyonSalivanchuk
Calitatea mediului urban joacă un rol esențial în apariția și evoluția demenței precoce. Poluarea aerului, lumina artificială pe timp de noapte și accesul la spații verzi influențează direct riscul de îmbolnăvire.

Concluzia aparține proiectului de cercetare DOUBTS, coordonat de Politehnica din Milano. Studiul a implicat o echipă interdisciplinară din mai multe universități italiene.

Cercetătorii au analizat date de mediu de înaltă rezoluție, inclusiv informații satelitare. Analiza s-a concentrat în special pe provincia Modena.

Poluarea aerului crește riscul de demență precoce

Expunerea la poluarea generată de trafic este unul dintre principalii factori de risc. Benzenele, folosite ca indicator al poluării, sunt asociate cu o creștere a riscului de demență precoce.

Riscul crește aproape liniar atunci când nivelul depășește pragul de 1,2 mg/m³. Efectul este mai puternic în cazul bolii Alzheimer.

Specialiștii atrag atenția că acest prag este important pentru politicile de sănătate publică. Stabilirea limitelor de expunere devine esențială, mai ales pentru persoanele vulnerabile.

În același timp, nivelurile medii de expunere sunt mai mici decât acest prag. Acest lucru arată că măsurile de reducere a poluării din ultimii ani au avut efect.

Spațiile verzi reduc riscul de declin cognitiv

Spațiile verzi urbane au un efect protector împotriva demenței precoce. Prezența acestora reduce stresul și stimulează activitatea fizică.

De asemenea, spațiile verzi contribuie la reducerea proceselor oxidative. Acestea sunt factori implicați în declinul cognitiv.

Totuși, cercetarea evidențiază și un efect neașteptat. Nivelurile foarte ridicate de verde urban pot fi asociate cu izolare socială. Acest lucru poate duce la apatie în cazul pacienților deja diagnosticați.

Lumina artificială nocturnă are efecte contradictorii

Lumina artificială pe timp de noapte influențează diferit riscul de demență precoce. În unele cazuri, aceasta este asociată cu un risc mai scăzut de îmbolnăvire.

Explicația ar putea fi legată de viața socială mai activă a persoanelor expuse la lumină nocturnă. O activitate socială intensă stimulează funcțiile cognitive.

Pe de altă parte, în cazul persoanelor cu declin cognitiv ușor, expunerea ridicată crește de peste trei ori riscul de demență.

Simptomele se agravează în mediile urbane poluate

Pentru pacienții deja diagnosticați, lumina artificială nocturnă devine un factor agravant. Expunerea ridicată dublează riscul de halucinații, delir și tulburări de somn.

Impactul este puternic asupra ritmului somn-veghe. Aceste tulburări afectează direct calitatea vieții pacienților.

Orașele trebuie adaptate pentru prevenție

Cercetătorii subliniază necesitatea unei abordări integrate în planificarea urbană. Orașele trebuie să devină „dementia-friendly”.

Acest lucru înseamnă mai multe spații verzi de calitate, reducerea poluării și controlul luminii artificiale.

„Este nevoie de politici urbane care să reducă poluarea și să evite izolarea socială”, au explicat coordonatorii studiului, pentru Rai News.

0 comentarii