„Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câştigat în ultimele luni de zile, credibilitate, accesibilitate pe pieţele externe, rating de ţară şi aşa mai departe”, a declarat Guvernatorul Băncii Naționale a României la dezbaterea asupra lucrării „Crizele şi tentaţia autoritaristă”, autor academician Daniel Dăianu.
Ce se întâmplă când strângi cureaua?
Mugur Isărescu a vorbit apoi și despre austeritate. Potrivit lui, „e clar că dacă strângi prea tare cureaua pe plan intern, ca să faci surplus extern, cum s-a făcut în anii 80, lucrurile vor rezista până la un anumit punct, după care explodează”, a declarat oficialul de la BNR.
Acesta a amintit că, după 1990, Daniel Dăianu a publicat o lucrare în care analiza conceptul de „decomprimare”. Este vorba despre reacția economiei după liberalizare, marcată de creșterea rapidă a importurilor și scăderea exporturilor. În urma acestui proces, România a ajuns să înregistreze în mod constant un deficit al balanței de plăți, scrie Jurnalul.
De ce este deficitul o problemă?
Deficitul bugetar a rămas ridicat în ultimii ani. Autoritățile și-au asumat, inclusiv în relația cu Comisia Europeană, reducerea treptată a acestui dezechilibru. Însă acest proces nu este ușor, mai ales într-un an cu multiple presiuni sociale și economice.
Statul are în continuare costuri ridicate cu salariile din sectorul public, pensiile și investițiile. În timp ce veniturile la buget nu cresc suficient de rapid pentru a acoperi toate nevoile. În acest context, diferența dintre încasări și cheltuieli rămâne una semnificativă. Ceea ce obligă guvernul să se împrumute constant.
Ce face Guvernul
Guvernul României a anunțat mai multe măsuri prin care încearcă să reducă treptat deficitul bugetar. Strategia este una de ajustare graduală, astfel încât deficitul să scadă pas cu pas, fără a provoca șocuri economice.
Totuși, economiștii atrag atenția că acest echilibru este dificil de menținut și că orice întârziere în adoptarea măsurilor necesare poate amplifica problemele existente.
Obiectivul declarat al guvernului pe termen mediu este readucerea deficitului în limitele agreate la nivel european. În lipsa unor corecții clare, România riscă să rămână într-o zonă vulnerabilă, dependentă de împrumuturi și expusă la schimbările din piețele financiare internaționale.
Între timp, în Parlament, situația legii bugetului pe 2026 este una tensionată. Negocierile politice sunt unele intense. Proiectul a ajuns cu întârziere în dezbatere, după mai multe runde de discuții în coaliția de guvernare. Iar la jumătatea lunii martie, nu era încă adoptat, o situație neobișnuită față de anii anteriori.
