Un buget cu bucluc. Claudiu Năsui: „Cheltuielile nu scad”. Petrișor Peiu: „Povara cade pe firme și populație”

După ce Guvernul a trimis proiectul bugetului în Parlament, social-democrații au anunțat duminică, 15 martie, că vor vota legea bugetului. Dar doresc acum „modificări obligatorii”, necesare pentru ca parlamentarii PSD să-și dea acordul pentru Legea Bugetului. 

Nemulțumirea lor este legată în special de faptul că unele propuneri referitoare la creșterea sprijinului financiar pentru categoriile vulnerabile nu au fost incluse în forma inițială a documentului. În paralel, opoziția critică proiectul bugetar. 

Calendarul dezbaterilor pentru Legea Bugetului

Dezbaterile parlamentare au început luni, 16 martie. Între orele 18:00 și 22:00 au fost programate ședințe comune ale comisiilor de specialitate pentru analizarea proiectului. Marți dimineață, 17 martie, au loc dezbaterile generale în Comisiile de buget. Iar apoi, până miercuri la prânz, miniștrii și ceilalți ordonatori principali de credite vor veni în fața parlamentarilor pentru a susține alocările din bugetele instituțiilor pe care le conduc.

Plenul reunit al Parlamentului va dezbate proiectul miercuri după-amiază, 18 martie. Iar votul final este programat pentru joi, 19 martie. Parlamentarii trebuie să participe fizic la ședințele comisiilor de buget și finanțe. S-a ajuns la această măsură pentru că proiectul are o „complexitate deosebită” și necesită dezbateri fără probleme de comunicare. 

Cum arată bugetul pe 2026

Legea bugetară propusă de Guvern conține câteva cifre-cheie. Deficitul bugetar este estimat la aproximativ 6,2% din PIB, echivalentul a circa 127,7 miliarde de lei. Iar această valoare ar urma să scadă gradual în anii următori. 

Produsul Intern Brut este estimat la 2.045 miliarde de lei în 2026. Iar veniturile totale ale bugetului general consolidat ar urma să ajungă la 736,5 miliarde de lei, adică aproximativ 36% din PIB. 

Cheltuielile statului cresc semnificativ, până la peste 864 de miliarde de lei. O componentă centrală a strategiei guvernamentale este creșterea investițiilor publice. Bugetul pentru investiții ar urma să depășească 160 de miliarde de lei. Ceea ce reprezintă peste 8% din PIB, un nivel record pentru România. 

Conform Guvernului, strategia urmărește echilibrarea finanțelor publice prin stimularea economiei și absorbția fondurilor europene. Oficialii vorbesc despre o consolidare fiscală graduală, fără măsuri fiscale suplimentare în 2026.

Claudiu Năsui: „Cheltuielile nu au scăzut”

Deputatul USR Claudiu Năsui este de părere că documentul nu conține reformele promise și că, în realitate, cheltuielile statului continuă să crească. „Cheltuielile nu au scăzut, cheltuielile cresc cu 55 de miliarde de lei”, afirmă el în cadrul unui interviu pentru News Edge. În opinia sa, promisiunea reducerii aparatului bugetar nu se regăsește în cifrele din proiectul. „Cheltuielile de personal nu scad. Nici nu cresc foarte tare, dar rămân constante. Dacă ne uităm pe ordonatori de credite, la unii cresc, la unii scad. Dorință de reformă, acum că trebuie să pui cifre pe hârtie, se vede că nu există”, a specificat deputatul.

Claudiu Năsui spune că lipsa reducerii cheltuielilor ar putea duce, în final, la majorarea taxelor. „Eu am spus încă de la începutul anului că sunt șanse de 50% să mai crească taxele. Cu acest buget, șansele ca ceea ce am spus eu să fie adevărată e și mai mare”, a subliniat el. „Pentru că apetitul pe reduceri de cheltuieli nu există. Iar deficitul trebuie să-l scadă. Dacă nu-l scazi cu reduceri de cheltuieli, trebuie să-l scazi cu creșteri de taxe”, subliniază membrul USR. 

Deputatul critică și modul în care sunt prezentate investițiile publice. „De fiecare dată ni se spune același lucru, că este un buget al investițiilor. E de ajuns să ne uităm la declarațiile miniștrilor de Finanțe din fiecare an. Ni se spune mereu că investițiile sunt reprezintă un record, că investițiile aduc creștere. De fapt, multe dintre aceste investiții sunt alocări pentru firme care fac lucrări publice, iar utilitatea unor proiecte nu contează”, remarcă Claudiu Năsui.

Un buget întârziat. Dar de ce?

Un alt element care a atras atenția în acest an este momentul târziu în care bugetul ajunge la vot în Parlament. În mod obișnuit, legea bugetului este adoptată la finalul anului precedent sau la începutul anului următor. Ultima dată când s-a ajuns la un vot al Legii Bugetului în primăvară a fost în anul 2021. Anul trecut, de exemplu, proiectul a trecut de Parlament pe 5 februarie. Bugetul pentru 2024 a fost votat pe 20 decembrie 2023. 

Claudiu Năsui consideră că întârzierea nu este întâmplătoare și că ar fi avut rolul de a limita temporar cheltuielile statului. „Când statul nu are buget, cheltuielile instituțiilor sunt limitate la o a douăsprezecea unitate din bugetul anului anterior. Nu se pot începe proiecte noi de investiții. Așa că cheltuielile sunt mult reduse”, explică el.

În opinia sa, situație ar fi permis Guvernului să țină temporar sub control cheltuielile publice. „Dacă nu au tăiat cheltuielile efective, atunci măcar au folosit tertipul acesta ca să mai întârzie puțin creșterea cheltuielilor pe anul 2026”, a mai spus Claudiu Năsui. Chiar și așa, conform declarațiilor sale pentru News Edge, USR va vota pentru acest buget, indiferent de modificările care vor apărea pe parcursul săptămânii.

Critici vin și din partea AUR

Nici reprezentanții AUR nu susțin actuala formă a bugetului. Deputatul Petrișor Peiu spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că proiectul este construit pe prognoze macroeconomice care nu mai reflectă realitatea. „Legea bugetului este realizată pe prognoze macroeconomice valabile în decembrie 2025. Dar, între timp, s-au schimbat substanțial”, spune el. „A apărut recesiunea după două trimestre consecutive de scădere și a mai apărut și războiul din Iran. Acesta din urmă a generat o presiune inflaționistă majoră”, subliniază Petrișor Peiu.

Potrivit declarațiilor sale, problema fundamentală a bugetului este că măsurile de austeritate sunt suportate în principal de populație și de firme. „Toată filozofia acestei legi a bugetului este că rămâne neatinsă administrația, adică statul, și se pune povara măsurilor de austeritate numai pe populație și pe firme. Din aceste două motive respingem proiectul de lege”, a specificat deputatul.

AUR a depus și o serie de amendamente, inclusiv unele care vizează scutirea de contribuții pentru anumite categorii sociale. „Am depus amendamente pentru scutirea de CASS pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, pentru veterani, văduve de război, foști deținuți politici și personal monahal”, explică Peiu.

Chiar avem investiții record în 2026?

Una dintre principalele teme de discuție este nivelul record al investițiilor publice anunțate pentru anul 2026. Conform proiectului de buget, se va depăși suma de 160 de miliarde de lei. Însă, opoziția pune sub semnul întrebării capacitatea statului de a implementa efectiv proiectele.

„Noi privim cu scepticism aceste investiții record”, spune Petrișor Peiu. „Trebuie să vedem ce fonduri europene vor putea fi absorbite anul acesta. De asemenea, nu există nici capacitatea tehnică de a realiza respectivele investiții la prețurile la care au fost gândite”, adaugă deputatul AUR. 

Bugetul pe 2026 nu este doar un document care stabilește cum sunt împărțiți banii statului. Legea este, în același timp, o radiografie a priorităților politice și economice ale țării și un indicator al direcției în care va merge economia românească în anii următori.

Redacția News Edge i-a contactat pentru o declarație și pe Adrian Câciu, deputat PSD, și pe Florin Cîțu, senator PNL, însă niciunul nu a răspuns la solicitarea noastră până la momentul publicării acestui material.