Decizie amânată în Dosarul „10 August”. Ce pedepse au cerut procurorii pentru şefii Jandarmeriei

Ultimul termen al procesului trebuia să fie momentul final, dedicat ascultării „ultimului cuvânt” al inculpaților. Cu toate acestea, potrivit Agerpres, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Cătălin Sindile, însoțiți de avocații lor, au ales să nu se prezinte în fața instanței. Manevra a fost interpretată de observatori ca o încercare de a obține o nouă amânare a dezbaterilor.

Singurul dintre foștii șefi ai Jandarmeriei prezent în sala de judecată a fost Laurențiu Cazan. Acesta a menținut o poziție inflexibilă față de evenimentele din Piața Victoriei.

„La opt ani de la incidentele din Piața Victoriei, consideră că a procedat corect”, a declarat Laurențiu Cazan.

 Pedepse solicitate de procurori: Închisoare cu executare versus suspendare

Procurorul de ședință a solicitat instanței aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru cei trei foști șefi ai Jandarmeriei Române. Totodată, au cerut totodată aplicarea unui spor pentru circumstanțe agravante. Pentru colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Cătălin Sindile, acuzarea a cerut condamnări cu executarea pedepsei în regim de detenție.

În cazul lui Laurențiu Cazan, procurorul a optat pentru o abordare mai blândă. A solicitat o pedeapsă cu suspendare și muncă în folosul comunității.

Această diferențiere a fost motivată de „atitudinea acestuia în timpul procesului – a fost singurul dintre cei trei care a dat o declarație în fața instanței, dar și faptul că pentru una dintre infracțiuni a intervenit prescripția”, se menționează în raportul anchetei.

Acuzații de tratament „inuman” și „degradant”

Dosarul, trimis în instanță în august 2023, vizează modul defectuos în care foștii șefi ai Jandarmeriei și-au îndeplinit atribuțiile în timpul protestelor. Procurorii Secției Militare din cadrul Parchetului General susțin că ordinul de intervenție în forță a fost „nelegal și nejustificat”.

Conform rechizitoriului, folosirea dispozitivelor din dotare – precum bastoanele de cauciuc, scuturile, grenadele acustice sau gazele lacrimogene – împotriva celor aproximativ 30.000 de protestatari din Piața Victoriei, depășește sfera intervențiilor standard, fiind catalogată drept un tratament „inuman” și „degradant”.

Pe lângă foștii șefi ai instituției, în dosar mai sunt vizați alți 13 ofițeri și subofițeri, acuzați de purtare abuzivă sau complicitate.

Chiar dacă pentru o parte din faptele acestora a intervenit prescripția, procurorii au insistat asupra necesității ca victimele, reprezentate de cele 312 părți civile constituite în proces, să primească daune morale pentru suferințele cauzate în acea seară de august.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!