Datoria publică a României a trecut de 60% din PIB. Nazare: „Guvernul nu mai poate crește cheltuielile de personal”

Potrivit datelor Eurostat citate de ministru într-o postare pe Facebook, datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026. Nazare a prezentat situația miercuri, în ședința de Guvern, și a explicat ce implicații are depășirea pragului prevăzut de legislația fiscal-bugetară.„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligație, nu o opțiune”, a transmis ministrul Finanțelor.

Guvernul are limite pentru noi cheltuieli

Depășirea pragului de 60% introduce constrângeri suplimentare pentru Executiv. Potrivit explicațiilor oferite de Alexandru Nazare, Legea responsabilității fiscal-bugetare limitează posibilitatea Guvernului de a lua noi angajamente care presupun majorarea anumitor categorii de cheltuieli.

În această situație, Guvernul nu poate aproba măsuri care cresc cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială. Orice nouă inițiativă cu impact asupra bugetului trebuie analizată în limitele deja stabilite. Ministerul Finanțelor cere ca evaluarea să includă atât costurile imediate, cât și efectele pentru anii următori.

Restricțiile sunt importante inclusiv în contextul discuțiilor despre noua lege a salarizării. „În acest moment, Legea responsabilității fiscal-bugetare nu mai permite creșteri suplimentare de cheltuieli cu anvelopa totală de personal”, a precizat Nazare. Asta nu înseamnă că nicio modificare nu mai poate fi făcută. Pot exista prioritizări sau realocări, însă acestea trebuie realizate în interiorul limitelor bugetare existente, potrivit ministrului.

Datoria publică ar putea continua să crească

Estimările prezentate de Alexandru Nazare indică o creștere a datoriei publice și în următorii ani. Aceasta ar putea ajunge la 61,8% din PIB în 2026, apoi la 63,3% în 2027. Pentru 2028, estimarea este de 63,9% din PIB.

Ulterior, datoria ar putea intra treptat pe o traiectorie descendentă. Scenariul depinde însă de continuarea reducerii deficitului bugetar. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv. În acest context, planul de consolidare fiscală convenit cu Comisia Europeană stabilește limite privind evoluția cheltuielilor. Pentru 2026, deficitul calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB, conform datelor prezentate de ministru. În 2025, acesta a fost de 7,9%, după nivelul de 9,3% înregistrat în 2024.

Nazare: România a trecut „la limită” testele privind ratingul de țară

O altă problemă indicată de ministrul Finanțelor este menținerea ratingului de țară în categoria recomandată investițiilor. Nazare susține că România a trecut „la limită” recentele evaluări privind ratingul suveran. În ultimele luni, Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României au purtat discuții tehnice cu agențiile internaționale de rating.

Autoritățile au prezentat evoluția execuției bugetare, măsurile de consolidare fiscală și reformele asumate. Obiectivul, spune ministrul, a fost evitarea pierderii calificativului de investiții. Agențiile de rating cer însă continuarea consolidării fiscale și evitarea unor noi dezechilibre bugetare.

Deficitul cash a scăzut în primul semestru

Ministrul Finanțelor indică și o îmbunătățire a execuției bugetare în prima jumătate a anului. Potrivit datelor prezentate de acesta, deficitul cash s-a redus la aproximativ 42 de miliarde de lei, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Deficitul primar ar fi scăzut cu aproape 74%. În același timp, veniturile statului au crescut cu aproximativ 32 de miliarde de lei. Cheltuielile totale au rămas sub control, susține Nazare, chiar dacă statul se confruntă cu o creștere a costurilor generate de dobânzi.

Ce înseamnă depășirea pragului pentru populație

Ministrul susține că reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice sunt importante inclusiv pentru costurile suportate pe termen lung de populație și companii. O datorie mai ușor de gestionat poate reduce presiunea generată de dobânzi și poate permite direcționarea unei părți mai mari din buget către investiții și servicii publice.

În același timp, menținerea credibilității fiscale influențează costurile la care statul se poate împrumuta. „România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre și nu își permite promisiuni bugetare fără acoperire”, avertizează Alexandru Nazare. Ministrul spune că Guvernul trebuie să continue și îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR. În același timp, noile decizii cu impact financiar trebuie luate fără a pune în pericol reducerea deficitului și stabilizarea datoriei. În viziunea sa, consolidarea fiscală nu reprezintă un obiectiv în sine. Miza este refacerea spațiului bugetar astfel încât statul să poată finanța în anii următori investiții, educație, sănătate și infrastructură fără acumularea unor noi dezechilibre.