PIB-ul României dă semne de reechilibrare. Alexandru Nazare explică ce s-a făcu bine

Ministerul Finanțelor interpretează aceste cifre drept primele semnale ale unui proces de reechilibrare economică, susținut de accelerarea investițiilor din fonduri europene, îmbunătățirea contribuției exporturilor nete și reintrarea inflației pe o traiectorie descendentă.

PIB-ul României trimite, potrivit celor mai recente date INS, semnale de ameliorare pentru trimestrul al doilea din 2026. Ministerul Finanțelor descrie contextul drept unul de consolidare fiscală și corectare treptată a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că aceste cifre marchează primii pași concreți ai unui proces mai amplu de reechilibrare economică. Investițiile sunt văzute drept principal motor al tranziției. Asta deși se investește în pasive, așadar creșterea e una de moment, căci nu va genera venituri odată încheiate construcțiile și dotările.

Ce arată, concret, datele INS despre PIB

Potrivit Institutului Național de Statistică, PIB-ul României s-a menținut nemodificat în termeni reali în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu trimestrul întâi. Față de aceeași perioadă din 2025, însă, economia a înregistrat o scădere de 0,4% pe seria brută și de 2,0% pe seria ajustată sezonier.

Pentru întregul prim semestru al anului 2026, PIB-ul României s-a redus cu 0,8% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută, și cu 1,6% pe seria ajustată sezonier. Ministerul Finanțelor a interpretat aceste cifre drept o „ameliorare a evoluției economiei”. Pe site-ul ministerului se subliniază că, spre deosebire de trimestrele anterioare, contracția anuală s-a redus semnificativ. În plus, economia a rămas practic stabilă față de trimestrul precedent.

„Cele mai recente date publicate azi de Institutul Național de Statistică indică o ameliorare a evoluției economiei României în trimestrul al doilea din 2026, într-un context caracterizat de consolidare fiscală și de continuarea procesului de corectare a dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori”, se arată în comunicatul oficial al Ministerului Finanțelor.

Investițiile din fonduri europene, motorul reechilibrării

Ministerul Finanțelor consideră investițiile drept principalul factor de susținere a activității economice în actuala perioadă de ajustare. Acestea sunt elementul capabil să asigure trecerea de la simpla stabilizare la reluarea efectivă a creșterii. Sectorul construcțiilor a continuat să înregistreze o evoluție favorabilă, susținută inclusiv de derularea proiectelor de infrastructură aflate în desfășurare.

Cifrele privind investițiile finanțate din fonduri europene rămân, poate, cel mai puternic argument din întregul comunicat. În prima jumătate a anului 2026, acestea au urcat de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei. E o creștere de 56% față de aceeași perioadă a anului anterior. Procentul arată, dincolo de discursul oficial, o mobilizare reală de resurse către infrastructura națională.

„Efectele acestui efort investițional depășesc însă contribuția imediată la activitatea economică. Investițiile în infrastructura de transport și energie contribuie, pe termen mediu și lung, la creșterea potențialului productiv al economiei, prin reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea conectivității și creșterea securității și disponibilității energetice”, se arată în documentul oficial. Potrivit Ministerului, o infrastructură mai performantă creează condiții mai bune pentru extinderea capacității interne de producție și pentru integrarea mai puternică a companiilor românești în lanțurile europene de distribuție.

Deficitul extern se reduce, dar cu nuanțe

Dezechilibrul extern al PIB-ului României arată, la rândul său, semne de ameliorare. În primele cinci luni ale anului 2026, deficitul de cont curent s-a redus cu 5,4% față de perioada corespunzătoare din 2025. Deficitul comercial cu bunuri s-a diminuat cu 3,9%. Exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au înregistrat doar un avans marginal. Această combinație e favorabilă procesului de reechilibrare economică urmărit de autorități.

Ministerul Finanțelor atrage atenția, totuși, asupra unei nuanțe importante. O parte a investițiilor curente presupune importuri de echipamente, tehnologie și alte bunuri de capital. Aceast fapt poate tempera, pe termen scurt, viteza de corectare a deficitului extern. Pe termen mediu, însă, extinderea și modernizarea capacității productive ar putea contribui la creșterea competitivității și la substituirea treptată a unor importuri.

Contribuția exporturilor nete la creșterea economică a devenit pozitivă începând cu trimestrul al patrulea din 2025. Asta pe fondul unei dinamici mai moderate a importurilor, concomitent cu creșterea exporturilor. E un semnal pe care oficialii îl consideră esențial pentru reducerea presiunii cererii interne asupra dezechilibrului extern.

Inflația, în scădere, dar rămâne un factor de risc

Rata anuală a inflației s-a redus de la 10,42% în iunie, la 8,2% în iulie. A revenit astfel sub pragul psihologic de 10%. Ministerul Finanțelor leagă direct acest aspect de procesul de reechilibrare economică aflat în desfășurare. „Evoluția reprezintă un semnal favorabil, însă nivelul inflației rămâne ridicat și impune în continuare o conduită prudentă a politicilor macroeconomice”, precizează comunicatul oficial.

Procesul dezinflaționist este așteptat să se accentueze începând din luna august. Vor apărea treptat efectele de bază asociate măsurilor fiscale adoptate anul trecut. La temperarea presiunilor inflaționiste contribuie și moderarea consumului, alături de o dinamică salarială mai temperată. Ministerul semnalează, totuși, riscuri persistente. Printre ele sunt tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor internaționale la energie. Aceștia rămân factori care impun prudență în evaluarea perspectivelor pe termen mediu.

Un nou model de creștere, bazat pe investiții, nu pe consum

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a rezumat filosofia din spatele acestei strategii economice printr-o formulare tranșantă. „Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil, capabil să susțină dezvoltarea fără acumularea unor noi dezechilibre”.

Potrivit comunicatului, miza actualei perioade de ajustare este trecerea către un model de creștere mai sustenabil. El este bazat într-o măsură mai mare pe investiții, productivitate și competitivitate externă, și mai puțin pe expansiunea consumului alimentată prin acumularea de dezechilibre fiscale și externe. „Obiectivul consolidării fiscale nu este doar reducerea deficitului, ci crearea condițiilor pentru o creștere economică mai sănătoasă și mai rezilientă”, se mai arată în document.

Nazare a conchis și a spus că „Ministerul Finanțelor va continua să susțină un cadru fiscal care să permită corectarea dezechilibrelor, protejând în același timp investițiile și proiectele care contribuie la creșterea potențialului economic al României”.