Românie cheltuie 5.000 de euro pe minut pe energia importată după închiderea celor două unități de la Cernavodă

România pierde o sursă importantă de producție stabilă și va trebui să apeleze mai mult la importuri, în special în intervalele în care consumul de electricitate este cel mai mare.

Pentru consumatorii casnici, situația nu duce la o scumpire imediată a energiei electrice. Cei care au contracte în vigoare vor plăti în continuare prețul prevăzut. Efectele crizei s-ar putea vedea mai degrabă atunci când contractele vor fi renegociate sau când furnizorii vor veni cu noi oferte.

De ce a fost oprit reactorul de la Cernavodă

Unitatea 2 a centralei de la Cernavodă a fost decuplată de la sistemul energetic național la ora 10:58. Motivul este legat de nivelul foarte scăzut al Dunării. Apa fluviului a coborât sub pragul critic de minus 230 de centimetri față de nivelul zero de referință. Nu mai poate fi asigurat debitul optim necesar sistemului de răcire.

Centrala de la Cernavodă folosește apa Dunării în cadrul sistemului său de răcire. Reactorul produce căldură care trebuie preluată în permanență pentru ca instalațiile să funcționeze în condiții de siguranță. Atunci când nivelul și debitul apei scad prea mult, centrala nu mai poate funcționa în condițiile normale de operare.

România începe să importe energie

Imediat după oprirea reactorului, România a început să importe electricitate din Ucraina și Bulgaria. Situația s-a stabilizat însă pe parcursul zilei, în condițiile în care producția eoliană a crescut. Vântul puternic a permis turbinelor eoliene să funcționeze la un nivel ridicat și să compenseze o parte din energia care nu mai este produsă de centrala nucleară.

Panourile fotovoltaice produc multă energie în timpul zilei, atunci când este soare. Iar turbinele eoliene produc mai mult atunci când bate vântul. Producția lor nu poate fi controlată de operatorul sistemului în același mod în care poate fi controlată producția unei centrale clasice.

„În zilele în care bate soarele puternic, avem mult fotovoltaic și avem puțin eolian, în zile când soarele nu prea bate, de obicei avem vânt. Și, într-adevăr, ne putem aștepta ca aceste două surse să compenseze mare parte din consumuri în timpul zilei”, a declarat Corina Murafa, expert în energie, citată de observatornews.ro.

Problema apare mai ales seara

Situația devine mai complicată după apusul soarelui. În timpul zilei, producția fotovoltaică poate contribui la acoperirea consumului. Seara însă, când oamenii ajung acasă, pornesc aparatele de aer condiționat, televizoarele, mașinile de spălat sau alte echipamente electrice, consumul crește.

În această perioadă, consumul de electricitate poate urca de la aproximativ 5.000 MW la 7.000 MW. În același timp, producția fotovoltaică dispare aproape complet după lăsarea întunericului. Dacă și producția eoliană este mai redusă în acel moment, diferența dintre energia produsă în România și cea consumată trebuie acoperită din alte surse.

Energia importată poate fi mult mai scumpă

Atunci când cererea este foarte mare, iar oferta este limitată, prețul energiei poate crește pe piețele angro. „Diferenţa va trebui să fie compensată din importuri. Evident, orice import se face la un preţ mai ridicat pentru furnizori, pentru întreprinderi. Există și prețuri de 200 de euro și 250 de euro pe MW, față de un preț mediu de 120”, a explicat Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei.

Potrivit estimărilor prezentate, în cele patru ore de consum de vârf, importurile ar putea costa peste 1,2 milioane de euro pe zi. Ceea ce înseamnă aproximativ 5.000 de euro pe minut.