Magyar a anunțat că lucrările pentru ridicarea nivelului apei au intrat în faza de execuție. Planul prevede construirea unei structuri în albia Dunării, între Paks și Dunaszentbenedek. În prima etapă urmează să fie folosite aproximativ 35.000 de metri cubi de piatră. Ulterior, cantitatea ar urma să ajungă la circa 145.000 de metri cubi.
În mesajul său, premierul maghiar a explicat că intervenția este necesară pentru ca centrala să poată continua să funcționeze chiar dacă nivelul Dunării scade din nou.
Magyar a transmis, în esență, că autoritățile nu așteaptă ca situația să se agraveze. Ele încearcă să creeze rapid condițiile necesare pentru funcționarea centralei.
Exemplul României, folosit de Magyar
În postarea sa, Péter Magyar a făcut referire și la România. Acesta a criticat modul în care situația de la Cernavodă a evoluat pe fondul secetei și al scăderii debitului Dunării.
Premierul ungar a prezentat măsurile luate la Paks drept o alternativă la situația din România, unde centrala de la Cernavodă a fost afectată de nivelul critic al apei. Joi, România a început oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. Această decizie a venit după ce primul a fost deja oprit din cauza condițiilor hidrologice.
În mesajul său, Magyar a insistat asupra diferenței dintre cele două abordări. Premierul a susținut că Ungaria trebuie să acționeze înainte ca lipsa apei să oblige centrala să-și întrerupă complet producția.
Două reactoare Paks continuă să funcționeze
Situația de la Paks rămâne însă dificilă. Nivelul scăzut al Dunării a determinat anterior reducerea drastică a producției centralei. Acesta a ajuns să funcționeze la aproximativ 10% din capacitate. Ulterior, creșterea temporară a nivelului apei a permis reluarea parțială a producției.
Magyar a anunțat că operațiunile desfășurate pe Dunăre trebuie să ofere centralei o rezervă de siguranță pentru următoarele zile și să evite repetarea situației în care funcționarea sa ar deveni imposibilă. Planul autorităților include și o soluție temporară. Două barje de mari dimensiuni sunt pregătite pentru a fi scufundate în cazul în care evoluția nivelului Dunării va impune această intervenție. Scopul este creșterea suplimentară a nivelului apei în zona canalului de răcire al centralei.
Ungaria vrea să câștige timp
Structura permanentă ar urma să mențină nivelul apei din zona canalului de răcire peste pragul de minus 90 de centimetri și ar putea ridica nivelul local al fluviului cu până la aproximativ un metru.
Intervenția vine într-un moment în care seceta și temperaturile extreme afectează simultan infrastructura energetică din mai multe state traversate de Dunăre. Atât Ungaria, cât și România depind de fluviu pentru răcirea reactoarelor nucleare. Scăderea record a nivelului apei a redus puternic capacitatea centralei Paks și a dus, în România, la oprirea reactoarelor de la Cernavodă.
Prin măsurile anunțate la Paks, guvernul maghiar încearcă să evite oprirea completă a centralei și să asigure continuitatea producției de energie, în timp ce criza hidrologică de pe Dunăre continuă.
