România riscă miliarde de euro din fondurile europene. Daniel Dăianu: „Nu poți să fii nonșalant”

Fondurile europene au căpătat o importanță tot mai mare pentru România în ultimii ani, într-un context marcat de pandemie, criza energetică, războiul din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și instabilitatea piețelor de materii prime.

Într-o intervenție la Digi24, Daniel Dăianu a avertizat că România nu își poate permite să trateze cu detașare riscul pierderii unor sume importante din finanțările europene. Potrivit acestuia, bugetul țării a fost construit ținând cont de aceste fonduri, iar unele proiecte sunt deja începute și au termene de finalizare foarte strânse

Banii europeni au devenit esențiali pentru România

Daniel Dăianu a explicat că fondurile europene au avut un rol important în dezvoltarea statelor membre cu economii mai puțin avansate, inclusiv România.

Importanța lor a crescut însă după anul 2020, pe măsură ce statele europene au trecut printr-o succesiune de crize.

În cazul României, problema este cu atât mai importantă cu cât o parte dintre proiectele finanțate din fonduri europene sunt deja în desfășurare.

„Ai proiecte începute, aproape de finalizare, dar care poate că nu se vor bucura de recepție, că ați văzut cât de strâns este calendarul. Le poți amâna, dar este posibil să pierzi din bani”, a declarat Daniel Dăianu.

Legea salarizării, una dintre reformele aflate sub presiune

Unul dintre cele mai sensibile subiecte este Legea salarizării. Reformă care are implicații asupra întregului sistem bugetar.

Dăianu consideră că această lege nu poate fi tratată ca un proiect administrativ obișnuit. Și asta pentru că prevederile sale influențează veniturile angajaților din sectorul public și implicit situația familiilor acestora. „Legea salarizării nu este ca un proiect singular. Nu este ca și cum ai construi un spital sau ai construi, nu știu, 50 de creșe. Legea salarizării privește îndreptarea unor mari nedreptăți în sistemul de salarizare și afectează viața familiilor tuturor bugetarilor”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

În opinia sa, proiectul ar fi trebuit analizat și negociat mai devreme, nu lăsat pentru perioada în care termenele europene sunt deja foarte apropiate. „Din păcate, ea nu a fost discutată cum trebuie. A fost amânată până în ultima clipă”, a afirmat Dăianu.

Disputele din interiorul guvernării complică procesul

Președintele Consiliului Fiscal a vorbit și despre dificultatea administrării unei țări într-o perioadă în care se suprapun mai multe crize.

Într-un asemenea context, consideră Dăianu, autoritățile au nevoie de un mecanism permanent de gestionare a situațiilor de criză. Și de o coordonare mai bună între instituții. „O țară care este copleșită de asemenea crize trebuie să fie guvernată altfel. Trebuie să existe un management al crizei permanent. Și atunci este dificil, pentru că nu ai resurse”, a explicat el.

Dăianu a criticat și disputele publice dintre membri ai guvernării. El consideră că acestea pot îngreuna luarea deciziilor într-un moment în care este nevoie de coordonare. „Dacă ai guverne înăuntrul cărora membrii guvernului se ciondănesc, fiecare vrea să iasă în relief și trimite pe Facebook tot felul de mesaje, încercând să se profileze ca erou al națiunii, păi nu facem mare treabă”, a afirmat acesta.

În aceeași intervenție, Dăianu a subliniat necesitatea unei discipline mai mari în perioadele de criză: „La vremuri de război trebuie să ai o disciplină ca la vremuri de război. Trebuie să fie corectitudine. Trebuie să existe cinste. Cât de cât încredere în celălalt.”

Dăianu consideră că era necesară o „a doua opinie”

În cazul Legii salarizării, Daniel Dăianu consideră că autoritățile ar fi putut solicita din timp o evaluare suplimentară din partea unor specialiști.

El amintește că Ministerul Muncii a colaborat cu Banca Mondială. Dar susține că România ar fi putut apela și la alte forme de expertiză înainte ca proiectul să ajungă în etapa negocierilor cu Comisia Europeană.„Și această lege a salarizării… În medicină ți se cere să ai o «second opinion»”, a spus Dăianu.

Potrivit acestuia, o astfel de evaluare ar fi putut fi solicitată prin mecanismele de asistență tehnică disponibile la nivel european sau de la o instituție specializată dintr-un alt stat membru. „Puteam să cerem această opinie a doua de la o autoritate specializată dintr-o țară mare europeană, stat membru al Uniunii Europene”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

„Nu e normal să pui Comisia în fața unui asemenea conflict”

Un alt punct semnalat de Dăianu este lipsa unui acord politic asupra formei finale a Legii salarizării.

Potrivit acestuia, situația în care proiectul este transmis Comisiei Europene înainte ca toate partidele implicate să fi ajuns la un consens poate genera noi dispute după revenirea documentului la București. „Partidele se plâng că n-au văzut legea în forma finală. Păi haideți să ne imaginăm următorul lucru: Dragoș Pâslaru a trimis textul nou, modificat, la Comisie. Comisia să spună «da», textul vine la București și partidele iar nu se înțeleg. Sau PSD-ul iar vine cu obiecții. Deci nu este în regulă”, a declarat Dăianu.

El consideră că negocierile ar fi trebuit finalizate înainte ca documentul să ajungă în această etapă. „Nu e normal să pui Comisia în fața unui asemenea conflict. Circuitul trebuia să fie altfel. Mult timp în urmă ar fi trebuit să se ajungă la un consens”, a spus președintele Consiliului Fiscal.

Reforma a ajuns „pe ultima sută de metri”

Daniel Dăianu s-a declarat surprins de faptul că o reformă cu implicații atât de largi a ajuns în apropierea termenului-limită fără ca forma finală să fie cunoscută de toți actorii politici implicați. „Eu sunt surprins însă că s-a ajuns pe ultima sută de metri cu un asemenea act normativ, cu o lege atât de importantă, că atâtea voci spun că n-au văzut textul de lege”, a afirmat acesta.

Dăianu a subliniat că, deși o astfel de lege nu poate fi dezbătută direct de întreaga populație, documentul trebuie să fie suficient de clar și bine fundamentat înainte de a ajunge în etapa finală. „Nu poți. Trebuie să ai un text cât de cât rotund, bine lucrat”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal, citat de Știri pe surse.