Roxana Mînzatu prezintă bilanțul de la Bruxelles. 36 de milioane de europeni au beneficiat de proiecte UE

Oficialul european a prezentat, într-o postare pe Facebook, principalele rezultate obținute în prima parte a anului. Potrivit acesteia, aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în prezent în desfășurare.

„Cum a fost 2026 până acum? Au fost luni intense. În portofoliul pe care îl gestionez, două dintre principalele instrumente prin care Europa investește direct în oameni sunt Fondul Social European Plus și Erasmus+. În 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele și programele finanțate prin cele două fonduri. Aproape 8% din populația totală a UE. Aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în desfășurare”, a transmis Roxana Mînzatu.

Peste 100 de miliarde de euro pentru Fondul Social European Plus

Unul dintre principalele instrumente europene pentru investiții în oameni este Fondul Social European Plus. Până la finalul anului 2026, suma implementată prin acest fond ar urma să depășească 100 de miliarde de euro. Finanțările ajung în servicii sociale, educație, formare profesională și programe pentru ocuparea forței de muncă.

„Sunt bani care merg direct în finanțarea serviciilor sociale, în măsuri de incluziune, în sistemele de educație și programe de formare, în programe de combatere a șomajului și acces pe piața muncii. Aproximativ 65% din această contribuție europeană merge către regiunile mai puțin dezvoltate, iar mai mult de jumătate dintre participările raportate sunt ale persoanelor sub 30 de ani”, a explicat comisarul european.

Erasmus+ a atras peste 1,7 milioane de participanți

Și programul Erasmus+ continuă să aibă un rol important în politica europeană pentru educație și dezvoltarea competențelor. În 2025, peste 1,7 milioane de europeni au participat la programe Erasmus+. Printre beneficiari s-au aflat elevi, profesori, tineri și sportivi. Pentru 2026, estimarea este ca aproximativ 22 de miliarde de euro să fie angajate din bugetul total de 27 de miliarde de euro al programului.

Mînzatu a inclus în bilanț și adoptarea Strategiei europene pentru combaterea sărăciei. Noua abordare nu urmărește doar sprijinirea persoanelor aflate în dificultate. Accentul este pus și pe prevenirea sărăciei și pe accesul la piața muncii.

„Nu e doar despre sprijin pentru vulnerabili. Propune măsuri de prevenție. Un accent mare: accesul la locurile de muncă. Mai ales pentru cei 50 milioane europeni din afara pieței muncii și care ar putea lucra. Pentru asta am lansat și procesul juridic, prevăzut de Tratate, de consultare a partenerilor sociali cu privire la oportunitatea elaborării unui instrument legal european în domeniul activării persoanelor din afara pieței muncii europene”, a precizat Roxana Mînzatu.

Măsuri pentru copiii vulnerabili

Un alt obiectiv este consolidarea Garanției europene pentru copii.

Printre propunerile menționate se află un card european pentru copiii vulnerabili care beneficiază de acest mecanism. În același timp, noua abordare include și măsuri privind siguranța copiilor, atât online, cât și offline.

Comisia Europeană a început și primele proiecte-pilot pentru Garanția Europeană pentru Competențe. Ideea este ca angajații să poată fi ajutați înainte de a ajunge în șomaj, mai ales în situațiile în care companiile trec prin restructurări.

„Concretizăm Uniunea Competențelor: Am aprobat primele proiecte care pilotează Garanția Europeană pentru Competențe. Ideea este simplă: dacă o fabrică se restructurează, să intervenim înainte ca oamenii să ajungă în șomaj. Care este calea cea mai eficientă de a ajuta ca acești oameni să își păstreze statutul de angajat dar și un job bun? Am selectat la finanțare șase proiecte pilot din UE pentru a vedea, în practică, ce funcționează și ce nu. România participă în două dintre aceste șase proiecte pilot”, a transmis Mînzatu.

Se schimbă și regulile pentru stagiile la Comisia Europeană

Din 2026, absolvenții de învățământ profesional și tehnic pot participa la stagiile Blue Book ale Comisiei Europene. În paralel, după aproape zece ani de negocieri, a fost deblocată modernizarea regulilor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru lucrătorii mobili.

„Dincolo de limbajul tehnic al Regulamentului 883 este o idee simplă: dacă pleci să muncești în una sau mai multe alte state membre UE, drepturile și asigurările tale sociale vin cu tine de o manieră corectă și echitabilă”, a explicat comisarul european.

Mînzatu: Europa trebuie să se pregătească, nu doar să reacționeze

În bilanțul său, oficialul european vorbește și despre schimbările care afectează economia și societatea europeană. Inteligența artificială, schimbările climatice, transformările demografice și securitatea energetică sunt printre provocările menționate.

„Adevărul este că Europa trece prin schimbări uriașe: construirea unei baze industriale europene autonome și cu vulnerabilități minime, securitatea energetică și eliminarea importurilor care vulnerabilizează, transformarea demografică către un continent mai longeviv, schimbări climatice, inteligența artificială. Dar putem alege dacă doar reacționăm la ele sau ne pregătim din timp. Putem interveni după ce o fabrică se închide sau putem pregăti oamenii înainte. Putem compensa următoarea factură la energie, putem oferi subvenții sau putem investi inteligent în producție, stocare, rețele și interconectări”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Ce urmează în a doua parte a anului

În lunile următoare, pe agenda europeană se află mai multe dosare privind piața muncii, educația și competențele. Printre priorități se numără mobilitatea echitabilă a forței de muncă, dezvoltarea învățământului profesional și tehnic, o nouă viziune asupra educației și măsuri pentru crearea unor locuri de muncă de calitate.

În paralel, continuă negocierile privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034. „Un lucru este clar: Europa nu își poate reduce decalajul de competitivitate și nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni – în formarea lor, în reziliența lor, în serviciile care îi capacitează. Asta este, de fapt, miza muncii mele la Comisia Europeană”, a concluzionat Roxana Mînzatu.