Citește știri
0 comentarii
Cristian Erbașu neîncredere(FOTO Construcții Erbașu) 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Datele statistice indică o evoluție pozitivă, iar marile proiecte de infrastructură transformă vizibil harta investițiilor publice. În spatele acestor cifre însă, liderii din industrie văd o realitate mult mai complicată.
Într-un interviu acordat NewsEdge, Cristian Erbașu, CEO-Construcții Erbașu, unul dintre cei mai importanți antreprenori din sectorul construcțiilor, vorbește despre problemele structurale care afectează piața: lipsa forței de muncă, impredictibilitatea bugetară, dependența excesivă de proiectele finanțate prin PNRR și riscul ca după finalizarea actualului val de investiții să apară un gol periculos de proiecte.
Creștere în statistici, dificultăți în piață
Deși cifrele oficiale indică o evoluție favorabilă a sectorului, Cristian Erbașu spune că imaginea de ansamblu este mai nuanțată. Creșterea este alimentată aproape exclusiv de proiectele majore de infrastructură finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în timp ce multe firme mici și mijlocii resimt deja dificultăți serioase.
„Din punctul de vedere al cifrelor, suntem în creștere, lucru confirmat și de datele INS. Teoretic, sectorul construcțiilor se află în continuare într-o perioadă bună. În realitate, însă, această creștere sau acest nivel ridicat al activității este susținut de proiectele mari de infrastructură, în special de cele finanțate prin PNRR, care trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august.
Din păcate, foarte multe companii mici și mijlocii suferă deja fie din lipsa proiectelor, fie din cauza lipsei finanțării pentru proiectele pe care le au. Mai mult decât atât, se vede clar o încetinire a concurenței la licitații. Dacă înainte la o licitație participau 15–20 de firme, acum sunt doar trei, patru sau cinci. Asta înseamnă că multe firme au deja probleme cu portofoliul de proiecte”, afirmă Cristian Erbașu.
Criza forței de muncă rămâne cea mai mare vulnerabilitate
De ani de zile, constructorii reclamă lipsa personalului calificat. În opinia lui Cristian Erbașu, problema nu doar că persistă, ci devine tot mai dificil de gestionat. Aceasta în contextul volumului mare de lucrări aflate simultan în execuție.
„Știm bine că această criză durează de foarte mult timp și s-a acutizat în ultimii ani. Deși în ultima perioadă au început să apară primele semne de ameliorare, acestea sunt încă prea slabe pentru a răspunde nevoilor reale ale pieței. Însă volumul din ce în ce mai mare de lucrări, mai ales al proiectelor mari, care absorb foarte multă forță de muncă, face ca această ameliorare să fie insuficientă.
Lucrările mari sunt, în general, complicate și au nevoie de oameni calificați. Acest lucru creează o mare problemă companiilor și, mai mult decât atât, proiectelor în sine.
Există în piață anumite soluții, pe care le cunoaștem bine: fie companii din afara Uniunii Europene, cum sunt cele din Turcia, care vin cu o capacitate mare de mobilizare și execuție, fie firme românești care aduc lucrători din Asia. Însă aceste soluții sunt mai degrabă temporare și punctuale și nu au rezolvat, în ansamblu, problema forței de muncă. Cu atât mai puțin a forței de muncă calificată”, ne-a transmis CEO-ul Construcții Erbașu.
Deficitul bugetar și impredictibilitatea lovesc în industrie
După eliminarea facilităților fiscale acordate sectorului construcțiilor și pe fondul presiunii generate de deficitul bugetar, mediul de afaceri privește cu îngrijorare spre perioada următoare.
Cristian Erbașu consideră că efectele deciziilor luate în ultimii doi ani se văd deja în piață și avertizează că după finalizarea proiectelor aflate acum în lucru pot apărea dificultăți suplimentare.
„Începând cu 2024, deficitul bugetar extrem de ridicat a dus la adoptarea unor măsuri neașteptate pentru sectorul construcțiilor. În primul rând, facilitățile care erau prevăzute până în 2028 au fost eliminate treptat în perioada 2024–2025, lucru care i-a luat prin surprindere pe constructori.
Pe de o parte, angajații au fost nevoiți să se adapteze. Au existat situații în care oameni care, datorită veniturilor suficient de mari, au ales inițial să rămână în România, însă ulterior au decis să plece. Pe de altă parte, volumul mare de lucrări le-a permis companiilor, în special celor mari, să majoreze salariile, astfel încât să își păstreze cei mai buni oameni în România, în cadrul propriilor firme.
Însă cred că perioada următoare, mai ales după 1 septembrie, va fi destul de dificilă. Din cauza presiunii generate de termenele din PNRR, atenția s-a concentrat aproape exclusiv pe proiectele aflate în derulare, iar în paralel nu s-a pregătit un portofoliu suficient de proiecte pentru perioada următoare. Este adevărat că avem proiectele SAFE și alte proiecte strategice, însă piața construcțiilor nu se poate baza doar pe câteva proiecte”, ne declară Cristian Erbașu.
Investițiile publice riscă să piardă ritmul
Într-un context în care autoritățile încearcă să țină sub control deficitul bugetar, constructorii observă deja fluctuații ale finanțărilor publice. Pentru companii, aceste întreruperi generează întârzieri și reduc eficiența proiectelor.
„Absolut, există riscuri. Deja aceste riscuri au apărut. Finanțările sunt oscilante. Sunt perioade în care nu se fac alocări bugetare sau în care bugetarea este redusă. Apoi, în funcție de venituri și, cum am spus mai devreme, în funcție de deficit și de modul în care acesta este calculat, investițiile sunt reluate.
Ori acest lucru face ca aceste proiecte să iasă din grafic și din ritmul normal, un ritm care este, evident, optimizat, iar odată afectat, conduce la o eficiență mult mai scăzută”, ne-a spus Cristian Erbașu.
Autostrăzile și căile ferate trag sectorul înainte
În prezent, infrastructura mare reprezintă principalul motor al industriei. În paralel, investițiile în sănătate, educație și eficiență energetică contribuie la menținerea unui nivel ridicat de activitate în construcțiile civile.
„De departe, infrastructura mare este componenta cu cel mai mare grad de eficiență, deoarece ne referim la autostrăzi și căi ferate. Este adevărat că aceasta este și o perioadă în care există investiții importante în construcțiile civile, în special în zona sănătății și a învățământului.
Au fost și sunt în continuare realizate investiții pentru eficiență energetică, pentru clădiri nZEB, pentru refacerea spitalelor și construirea unor spitale noi, dar și pentru modernizarea școlilor și grădinițelor, adică a infrastructurii de sănătate și de învățământ, care se reflectă în segmentul construcțiilor civile.
În cele din urmă, și această componentă a contribuit la creșterea sectorului. Toate aceste investiții au susținut evoluția pozitivă a segmentului construcțiilor civile”, afirmă Cristian Erbașu.
Miza uriașă a PNRR
Pentru constructori, îndeplinirea jaloanelor asumate prin PNRR nu este doar o problemă administrativă. Ea poate fi una care va influența direct ritmul investițiilor și dezvoltarea economică a României.
„Știm, ne-au anunțat toți, se vor pierde sume foarte mari de bani”, se arată îngrijorat Cristian Erbașu.
Viitorul economiei depinde de infrastructură
Din perspectiva antreprenorului, marile proiecte de transport reprezintă fundamentul dezvoltării economice în următorii ani.
„Este evident că trebuie finalizate tronsoanele de autostradă aflate deja în execuție, pentru că ele au o logică în ceea ce privește continuitatea. Odată ce avem o infrastructură rutieră bine dezvoltată, se creează automat premisele pentru dezvoltarea altor sectoare ale economiei și pentru atragerea de noi investiții.
Pe de altă parte, deși nu se va întâmpla într-un viitor apropiat, dezvoltarea infrastructurii feroviare este fundamentală, pentru că, în viitor, economiile europene și mondiale se vor baza pe acest tip de transport”, ne spune Cristian Erbașu.
Muncitorii asiatici au acoperit un gol, dar nu au rezolvat problema
Importul de forță de muncă a devenit una dintre principalele soluții utilizate de companii pentru a compensa deficitul de personal. Totuși, fenomenul vine și cu efecte secundare.
„Există atât părți bune, cât și părți mai puțin bune. Pe de o parte, au acoperit un gol foarte mare de forță de muncă, mai ales în zona muncitorilor mediu calificați, nici necalificați, dar nici foarte calificați.
Pe de altă parte, există probleme în ceea ce privește adaptarea unora dintre ei și disciplina la locul de muncă în România. La început sunt foarte disciplinați, însă ulterior unii ajung sub influența unor persoane care, din păcate, din dorința de a-i utiliza, de a-i exploata, îi atrag către alte activități”, arată Cristian Erbașu.
Despre acest fenomen, Cristian Erbașu explică:
„Fie sunt conaționali de-ai lor, care sunt de mult mai mulți ani în România, fie sunt chiar români care încearcă să-i preia de la o firmă și să-i ducă la alte firme și, evident, să le ia comisioane.”
„În multe cazuri le schimbă. Vin pentru construcții și se ocupă de curățenie sau de livrări”, mai completează președintele FPSC(Federația Patronatelor Societăților din Construcții).
Profitabilitatea și digitalizarea
În ciuda provocărilor, sectorul a devenit mai profitabil decât în urmă cu un deceniu. Iar investițiile în tehnologie și inteligență artificială încep să devină o necesitate.
„Oricum, profitabilitatea în construcții s-a ridicat în ultimii 6-7 ani, a ajuns la un nivel zic, aproximativ 7%, 8%, 10%, lucru care este mai aproape de normalitate. O firmă de construcții, dacă nu are minim 8 procente, ideal ar fi undeva în jur de 10%-12% profit, nu are cum să se dezvolte”, argumentează Cristian Erbașu.
Despre digitalizare, antreprenorul afirmă:
„Să știți că a pătruns cam în același ritm în care pătrunde și în alte țări dezvoltate.”
Iar în privința inteligenței artificiale:
„Treptat, am început să o folosim și noi din ce în ce mai accentuat. Nu avem încă proceduri bine stabilite la nivel de grup, însă există departamente care o utilizează deja avansat la nivel local.”
Piața rezidențială intră într-o etapă de adaptare
Modificările fiscale adoptate în ultimii ani încep să producă efecte vizibile și asupra pieței rezidențiale. Dezvoltatorii se confruntă cu dificultăți tot mai mari în finanțarea proiectelor, în timp ce costurile suplimentare generate de majorarea TVA și de înăsprirea condițiilor de creditare schimbă modelul de dezvoltare al pieței. Cristian Erbașu consideră că perioada următoare va fi una de ajustare, însă nu vede o criză structurală a cererii de locuințe.
„Deja am văzut efecte destul de importante. Aceste proiecte sunt din ce în ce mai greu bancabile. Dezvoltările imobiliare trebuie realizate tot mai mult de companii care dispun de lichidități și nu se mai pot baza în aceeași măsură pe avansuri. TVA-ul este de 21%. Toate aceste lucruri fac ca piața rezidențială să sufere, însă, pe termen mediu și lung, își va reveni. Evident, profiturile nu vor mai fi cele de altădată, însă necesitatea de locuințe va continua să existe. Vor apărea și proiecte finanțate din fonduri europene pentru locuințe accesibile. Nu vorbim despre locuințe sociale. Trebuie să menționez că există mai multe tipologii de locuințe care vor concura cu proiectele rezidențiale dezvoltate pe piața liberă. Așadar, vor exista mai multe produse pe piața locuințelor, respectiv pe piața rezidențială”, transmite antreprenorul.
Ce vrea de la noul Guvern
Din perspectiva constructorilor, predictibilitatea și reducerea birocrației reprezintă priorități absolute.
„Să fie mult mai predictibil, să aibă un plan de investiții mult mai bine făcut. Să faciliteze predictibilitate pe termen lung și, evident, să facă tot posibilul să reducă birocrația”, transmite Cristian Erbașu.
Mai mult decât atât, Erbașu consideră că schimbarea trebuie să fie una de filozofie administrativă.
La doi oameni pe șantier, am cinci oameni în birou care întocmesc documente
În opinia antreprenorului, simplificarea birocrației nu înseamnă adoptarea unor noi acte normative. Ci schimbarea modului în care administrația publică înțelege să lucreze. El susține că tehnologia trebuie integrată în mod real în activitatea instituțiilor. Totodată, procedurile administrative trebuie regândite astfel încât să elimine documentele inutile care consumă timp și resurse fără a aduce valoare proiectelor.
„Noul concept trebuie, în primul rând, să accepte cu adevărat tehnologia. De asemenea, trebuie să elimine foarte multe documente care sunt întocmite inutil. Aici trebuie să menționez că, dacă pe o lucrare, pe un proiect, am doi oameni pe șantier, atunci am cinci oameni în birou care întocmesc documente. O parte dintre acestea sunt utile, însă o mare parte, cel puțin 70%, sunt inutile și sunt făcute doar pentru a susține formal lucruri care, în realitate, nu necesită astfel de justificări. Sau sunt documente și proceduri care se repetă doar de dragul de a exista, pentru a crea o acoperire formală în ceea ce privește activitatea unor persoane.”
Cuvântul care definește anul 2026: neîncrederea
La finalul interviului, Cristian Erbașu rezumă starea industriei printr-un singur cuvânt.
„Un cuvânt care să cuprindă la modul general starea ar putea fi: neîncrederea.”
Întrebat cum poate fi depășită această stare, răspunsul său este simplu și direct:
„Îmbunătățită. Nu se poate face peste noapte ca orice lucru important și de anvergură, însă recâștigarea încrederii se poate face doar prin stabilirea unor reguli mai clare, mai simple și cu bună-credință.”
În opinia sa, problema cea mai gravă rămâne lipsa resursei umane.
„Este greu, dar un lucru este clar, criza resursei umane din țara noastră, care, de altfel, pare să fie parte a unui fenomen ce afectează întreaga lume.”
Cu toate dificultățile, Cristian Erbașu nu crede că România a ratat oportunitatea istorică a ultimului val de investiții. Consideră însă că rezultatele puteau fi semnificativ mai bune.
„România este deja un șantier, nu a ratat. În continuare, probabil, că va profita, însă, așa cum am menționat mai devreme, nu a profitat la maxim. Cred că gradul de utilizare a oportunității a fost de sub 60%.”
Progrese vizibile făcute de România
Evaluarea sa este una echilibrată: România a făcut progrese vizibile și beneficiază deja de cel mai mare val investițional din ultimele decenii, însă provocarea reală începe după finalizarea proiectelor actuale. Atunci se va vedea dacă statul și mediul privat reușesc să transforme investițiile excepționale de astăzi într-un model sustenabil de dezvoltare pe termen lung.
Mesajul lui Cristian Erbașu este unul care depășește granițele industriei construcțiilor și vorbește despre starea economiei românești în ansamblu. Deși România traversează cea mai amplă perioadă investițională din ultimele decenii, constructorii resimt tot mai puternic efectele impredictibilității fiscale, ale birocrației excesive și ale deficitului de forță de muncă.
Schimbarea filosofiei: reguli mai simple, mai clare și aplicate cu bună-credință
Marile proiecte de infrastructură mențin încă ritmul de creștere. Însă, după încheierea ciclului PNRR, industria ar putea intra într-o etapă dificilă dacă nu vor exista proiecte noi și finanțări stabile.
Pentru liderul FPSC(Federația Patronatelor Societăților din Construcții) , soluția nu stă în noi reglementări sau în intervenții administrative suplimentare. Ci într-o schimbare de filozofie: reguli mai simple, mai clare și aplicate cu bună-credință.
În lipsa acestora, neîncrederea despre care vorbește riscă să devină principalul obstacol în calea dezvoltării. În schimb, dacă statul va reuși să ofere predictibilitate și să reducă povara birocratică, România are șansa să transforme actualul val de investiții într-un avantaj economic durabil și într-un adevărat proiect de modernizare națională.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
