De la frăguțele culese la munte la caserola din supermarket. Cum s-a schimbat consumul de fructe de pădure în România

Din trecut în prezent

Puține imagini sunt mai familiare pentru generațiile care mergeau vara spre munte decât mesele improvizate pe marginea șoselei, unde localnicii vindeau pahare cu fragi, afine, mure sau zmeură culese în aceeași dimineață. Erau fructe de sezon, disponibile doar câteva săptămâni pe an. Și cumpărate aproape întotdeauna direct de la cei care le culegeau.

În ultimii ani, această imagine a început să se schimbe. Fructele de pădure au devenit o categorie tot mai prezentă în marile magazine, iar o parte importantă din ofertă provine din plantații moderne. Unde afinele, zmeura și murele sunt cultivate în condiții controlate, cu sisteme de irigare, plase de protecție și tehnologii care permit extinderea sezonului de producție.

Paradoxul este că, deși le găsim mai ușor decât în urmă cu un deceniu, românii consumă în continuare prea puține fructe. Iar fructele de pădure rămân, pentru mulți, mai degrabă un răsfăț de sezon decât un aliment prezent constant în dietă.

România, printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la consumul de fructe

Datele Eurostat arată că aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porție de fructe și legume pe zi. Doar 2,4% ating recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății de cel puțin cinci porții zilnic, echivalentul a aproximativ 400 de grame de fructe și legume.

Prin comparație, media Uniunii Europene este semnificativ mai bună. Aproximativ o treime dintre europeni declară că nu consumă zilnic fructe și legume. Iar 12% ating recomandările OMS.

Statisticile nu măsoară separat consumul de fructe de pădure. Însă acesta urmează aceeași tendință generală. Afinele, zmeura sau murele sunt cumpărate mai ales în sezon și mult mai rar integrate în alimentația zilnică, comparativ cu alte state europene.

Și totuși cât și sub ce formă consumăm fructele de pădure ?

Ca de obicei, NewsEdge a făcut propriul sondaj.

Marea majoritate a respondenților consumă ocazional, în special în sezon. Interesant este că, în cazul fructelor crude, este preferată achiziția din piețe, sau din grădina proprie. Foarte rar subiecții noștrii recurg la caserola din supermarket.

Nu toți le pun în fruntea listei de cumpărături. Liviu mărturisește: „ Fructe de pădure destul de rar, nu sunt un împătimit de-al lor. Dar, când mai am poftă, iau din acelea congelate și mi le combin cu iaurt grecesc. Cred că așa le consum cel mai mult.” De altfel, mai mulți dintre subiecți preferă să le cumpere în formă congelată și să le consume cu lactate sau să le folosească la prăjituri. În special în extrasezon.

Mai există și categoria celor care achiziționează sau culeg cantități mai mari pentru a face gemuri și dulcețuri. Pentru aceștia este important ca fructul să fie de calitate. Și să aibă dulceață naturală. Pentru a evita pe cât posibil adăugarea de zahăr.

Mai avem și categoría celor greu de mulțumit. „ Am nenorocul de a fi mâncat în copilărie și adolescență fructe de pădure chiar din pădure, prin urmare, tot ce e în comerț nu are niciun gust pentru mine, așa că nu cumpăr și nici nu simt nevoia. În schimb, iau cu găletușa de la oamenii pădurii când am ocazia.”

Așadar consum moderat – proaspete, congelate sau în gemuri și dulcețuri făcute în casă. Deși, pentru corectitudine, ar trebui să recunoaștem că primele răspunsuri la întrebarea „consumați fructe de pădure?” au fost: „ Zmeurată, afinată, fructe din-astea consumăm.”

Contează țara de origine?

„Da, atunci când am de ales, prefer fructele de pădure românești, mai ales dacă sunt de sezon. Mi se pare important să susținem producătorii locali, dar în extrasezon aleg și variantele de import, dacă arată bine și sunt de calitate.”, ne-a răspuns Mihaela.

Oferta a crescut, obiceiurile se schimbă mai greu

În ultimii ani, interesul pentru fructele de pădure a crescut vizibil. Iar oferta este mai diversificată decât în trecut. Totuși, statisticile arată că disponibilitatea mai mare a produselor nu se traduce automat într-un consum apropiat de media europeană.

Specialiștii explică această diferență printr-o combinație de factori: obiceiurile alimentare formate în timp, caracterul sezonier al acestor fructe, prețurile mai ridicate comparativ cu alte fructe și consumul general redus de fructe și legume în România.

Astfel, deși caserolele cu afine, zmeură sau mure au devenit o prezență obișnuită în supermarketuri, drumul de la cumpărarea ocazională la includerea lor constantă într-o alimentație echilibrată este încă unul pe care mulți consumatori români îl au de parcurs.

De ce sunt considerate fructele de pădure atât de valoroase

Din punct de vedere nutrițional, fructele de pădure ocupă un loc aparte între fructele proaspete.

Afinele, murele, zmeura sau coacăzele furnizează cantități importante de vitamina C, fibre alimentare și compuși bioactivi precum antocianii și alți polifenoli, substanțe studiate pentru rolul lor antioxidant. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Organizația Mondială a Sănătății subliniază importanța consumului regulat de fructe și legume în reducerea riscului de boli cardiovasculare și al altor boli cronice, fără a atribui însă efecte miraculoase unui singur aliment.

Totodată, fructele de pădure au un aport caloric redus și un conținut ridicat de apă. Ceea ce le face potrivite într-o alimentație echilibrată.