Consumul crește, iar piața începe să se maturizeze
Pentru producători, una dintre cele mai importante schimbări nu este legată doar de suprafețele cultivate. Ci de ritmul în care evoluează cererea.
„Consumul în România crește în fiecare an. Dacă acum 10 ani o promoție însemna să vinzi 3-4-5 tone într-o săptămână, acum promoțiile înseamnă 50-100 de tone pe produs și chiar mai mult la unii retaileri”, explică reprezentanții companiei Rofresh, unul dintre producătorii importanți de fructe de pădure din România, ăn exclusivitate pentru NewsEdge.
Această evoluție confirmă că fructele de pădure nu mai sunt cumpărate doar ocazional. Ele încep să intre constant în coșul de cumpărături al consumatorilor.
„Din punctul meu de vedere, de-abia acum românii au început să înțeleagă beneficiile fructelor de pădure în alimentație și le includ în lista lor de cumpărături”, spun reprezentanții companiei.
Tendința este susținută și de evoluția pieței europene. Organizația Freshfel Europe arată că interesul pentru consumul de fructe și legume continuă să crească. Chiar dacă majoritatea europenilor încă nu ating nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății de minimum 400 de grame pe zi. În acest context, fructele de pădure beneficiază de interesul tot mai mare pentru alimentația sănătoasă și pentru produsele bogate în antioxidanți.
Disponibilitatea permanentă schimbă regulile jocului
Dacă în trecut sezonul determina aproape în totalitate vânzările, astăzi disponibilitatea produselor pe tot parcursul anului modifică inclusiv comportamentul consumatorilor. „Ajută foarte mult faptul că înainte aceste produse se găseau doar vara, iar acum sunt prezente la raft tot anul”, explică reprezentanții Rofresh.
Această schimbare presupune însă investiții importante. Compania dezvoltă în prezent un sistem extins de producție în spații protejate. „Avem în momentul de față 10 hectare de solarii și intenționăm să acoperim diferența până la cele 27 de hectare plantate. Facem asta pentru a asigura producția, să nu mai depindem de condițiile climatice, să putem livra zilnic și să începem primăvara mai devreme cu minimum trei săptămâni, continuând sezonul până toamna târziu, când alte plantații își încheie producția.”
Investițiile de acest tip se înscriu într-o direcție urmărită la nivel european. Comisia Europeană consideră adaptarea agriculturii la schimbările climatice și creșterea rezilienței fermelor una dintre principalele priorități ale politicilor agricole din următorii ani. Iar utilizarea spațiilor protejate reprezintă una dintre soluțiile recomandate pentru reducerea riscurilor climatice.
Gustul fructelor sălbatice rămâne reperul industriei
Compararea fructelor cultivate cu cele culese din flora spontană apare frecvent în discuțiile consumatorilor. Producătorii spun însă că obiectivul nu este înlocuirea fructelor sălbatice, ci apropierea de caracteristicile acestora.
„Se încearcă prin soiuri noi să ne apropiem cât mai mult de gustul celor din mediul natural”, explică reprezentanții Rofresh.
În același timp, cultura modernă oferă avantaje importante din punct de vedere economic. „Cele din mediul natural au o problemă gravă cu perisabilitatea, în timp ce cele de cultură, prin nutriție, irigații și sisteme moderne de producție, cresc mult mai uniform și oferă producții ridicate, necesare pentru profitabilitatea agricultorului.”
Practic, cele două categorii nu concurează direct. Fructele sălbatice rămân apreciate pentru aroma lor. În timp ce culturile comerciale încearcă să combine calitatea cu predictibilitatea producției și posibilitatea aprovizionării constante a pieței.
Diferențierea devine avantaj competitiv
Într-o piață în care tot mai multe exploatații cultivă fructe de pădure, avantajul competitiv nu mai este dat exclusiv de producție. „Diferențierea este metoda prin care putem valorifica mai bine producția”, spun reprezentanții companiei.
Aceasta poate însemna alegerea unor soiuri foarte timpurii sau foarte târzii, utilizarea spațiilor protejate ori extinderea sezonului de recoltare. „Poți culege atunci când plouă în toată România, iar tu, având culturile protejate, poți satisface necesitățile clienților.”
Această abordare răspunde unei cerințe esențiale a comerțului modern: continuitatea aprovizionării.
Retailul cumpără continuitate, nu doar fructe
Una dintre cele mai mari schimbări din ultimii ani este modul în care marile lanțuri comerciale privesc categoria fructelor de pădure. „Supermarketurile vor zilnic produsele acestea prezente la raft. Nu îi interesează că plouă două săptămâni”, explică reprezentanții Rofresh.
Din această perspectivă, investițiile în sere, solarii și tehnologii moderne nu mai reprezintă doar o opțiune pentru creșterea producției, ci o condiție pentru accesul la marile rețele comerciale.
Retailul modern solicită livrări constante, volume predictibile și standarde uniforme de calitate, criterii care influențează tot mai mult modul în care sunt proiectate investițiile în ferme.
Mai este loc de dezvoltare
Chiar dacă piața evoluează, producătorii consideră că fructele de pădure nu au ajuns încă la nivelul de importanță pe care îl au în alte state europene. „Criza se simte ca în orice domeniu, doar că ne ajută foarte mult schimbarea românului de a mânca mult mai healthy și de a adăuga aceste produse în coșul de cumpărături”, spun reprezentanții companiei.
Ei cred însă că există încă un potențial important de creștere. „Mai avem mult de lucru în următorii ani. Sunt supermarketuri mari care nu acordă încă o importanță atât de mare categoriei berries. În alte țări, fructele de pădure sunt produse precum laptele sau pâinea.”
În opinia lor, inclusiv politica de listare din retail ar putea evolua. „Există cumpărători care ne spun că atunci când prețul unei caserole ajunge la nivelul unui kilogram de carne produsul este delistat. Din punctul nostru de vedere este o mutare greșită, pentru că omul care își dorește afine pentru un smoothie într-o perioadă în care nu se găsesc în Europa este dispus să plătească mai mult.”
Experiența producătorilor arată că piața fructelor de pădure traversează o etapă de transformare. Investițiile în tehnologie, extinderea sezonului de producție și schimbarea obiceiurilor de consum conturează o categorie care încearcă să treacă de la statutul de produs sezonier la cel de prezență constantă pe rafturile magazinelor.
