Laura Codruța Kovesi, elogiată în raportul de evaluare a Parchetului European. Numărul anchetelor a crescut de 7 ori în doar 4 ani

Mandatul de 7 ani al Laurei Codruța Kovesi la Parchetul European se încheie pe 31 octombrie. Procurorul român a fost cel care a format instituția europeană în primii dou ani de mandat. Parchetul European și-a început efectiv activitatea în vara lui 2021. Iar de atunci până în 2025, numărul anchetelor a crescut de 7 ori.

Comisia Europeană consideră eficient parchetul lui Kovesi

Raportul Comisiei Europene are și un document separat privind Oficiul european de Luptă Antifraudă (OLAF). Evaluarea acoperă perioada 2021-2025. În acești 4 ani, numărul anchetelor a crescut de la 515, la începutul evaluării, la 3.602, după 4 ani. Tot în aceeași perioadă, valoarea activelor înghețate a crescut de la 147 de milioane de euro, la 1,13 miliarde de euro.

„EPPO a reușit să pună în funcțiune un sistem de anchetă penală și urmărire penală la nivelul UE care funcționează eficient, îmbunătățind în mod semnificativ peisajul național, care anterior era fragmentat. Cele mai importante realizări ale sale constau în capacitatea insituțională pe care a dezvoltat-o, în anchetele transfrontaliere coordonate pe care le-a facilitat și în dezvoltarea unor capacități operaționale care nu existau anterior.” Pasajul face parte din raportul Comisiei Europene.

Laura Codruța Kovesi cere mai mulți procurori

Totodată, în raport sunt enumerate și principalele probleme, sesizate de Laura Codruța Kovesi de-a lungul timpului. Volumul de muncă este cu mult peste cel prognozat, iar structura nu are suficient personal pentru a face față acestuia. Totodată, regulamentul EPPO nu se aplică uniform în toate statele, iar unele structuri interne nu cooperează la nivelul dorit de procurorul-șef.

Comisia Europeană pune foarte mare accent pe divergențele dintre EPPO și statele membre. Unele țări au alocat resurse mult prea puține în raport cu cele solicitate de Laura Codruța Kovesi. De asemenea, în multe cazuri EPPO este obstrucționată de parchetele naționale atunci când solicită informații. De aici rezultă un sprijin inegal din partea țărilor membre, iar unii procurori ajung să aibă dosare mult mai voluminoase decât alții.

Activele sunt înghețate, dar banii ajung greu la bugetul UE

Cea mai mare problemă depistată în raport este însă recuperarea prejudiciilor. Comisia punctează că un ordin de înghețare a activelor nu se transformă și într-o procedură de confiscare a banilor și revenirea lor în bugetul UE. Astfel, instituția europeană își dorește o îmbunătățire a procedurii, astfel încât cifrele privind înghețarea activelor să producă efecte directe în bunăstarea cetățenilor din UE.

De la 1 noiembrie, conducerea instituției va fi preluată de procurorul german Andres Ritter. Acesta este în prezent adjunctul Laurei Codruței Kovesi.