Congresul PNL a fost chiar mai penibil decât „dezbaterea democratică” din PSD prin care partidul s-a retras de la guvernare

Congresul PNL a fost chiar mai penibil decât „dezbaterea democratică” din PSD prin care partidul s-a retras de la guvernare
Imagine Congres PNL (Foto: Foto: Inquam Photos / Octav Ganea/DIGI)
Congresul care s-a derulat duminică la Romexpo a fost, evident, o parodie făcută pe picior, la încropeală. Ce scop a avut? Unii au zis că s-a vrut consolidarea puterii în mâinile lui Ilie Bolojan sau excluderea unor incomozi care încă mai comentau deciziile marelui reformator al României. Sau cum a declarat chiar Bolojan, luarea fără echivoc a unor decizii importante de strategie și tactică politică.

Mă hazardez să spun că nu e vorba de nici una. Predoiu își dăduse demisia din funcția de prim-vicepreședinte. Ciucu ar fi urmat probabil în urma scandalului de corupție. Veștea era cel targetat, că pe Pauliuc n-o cunoaște nimeni. Dar, surpriză, Veștea nu e exclus azi la congres. Nici restul. Doar li se cere o demisie pe care era evident că nu și-o vor da. Și de ce doar unora dintre ei?

În realitate miza principală a acestei penibilități a fost plasarea lui Ilie Bolojan ca învingător într-un război de uzură cu președintele, cel puțin în interiorul PNL precum și resetarea acestei structuri cu care acesta să poată merge la negocierile pentru viitoarea unificare a așa-zisei drepte și pe care să-și construiască eventuala sa candidatură la președinția României.

De ce a fost convocat acest congres? Teoretic, pentru că lunea trecută, când a avut loc ședința Biroului Permanent, acest for a cerut indirect eliminarea din partid a unuia dintre prim-vicepreședinți, Adrian Veștea, premier desemnat de către președintele Nicușor Dan. Lui Adrian Veștea i s-a reproșat că a încălcat hotărârile partidului de a nu colabora și de a nu mai forma un guvern de coaliție cu Partidul Social-Democrat. În egală măsură, informal, i s-a reproșat că nu și-a prezentat dorința de a fi desemnat în această funcție mai întâi în fața partidului pentru a cere aprobarea. Astfel, s-a constatat că, din punct de vedere procedural, era necesară convocarea unui congres pentru a-l exclude din partid pe un prim-vicepreședinte care a încălcat hotărârile adoptate.

Lipsa de logică în măsurile coercitive

În realitate, la congres Adrian Veștea nu a fost exclus. În schimb, s-a cerut demisia unor persoane din conducerea PNL, unii care ar fi putut fi excluși din partid inclusiv luni, la Biroul Permanent de atunci. Solicitarea demisiei acestor oameni s-a făcut fără niciun fel de justificare argumentată, deoarece aceste persoane nu sunt încă desemnate miniștri în niciun guvern și nici nu au votat încă niciun executiv. Formal, până la această oră nu există nici măcar o propunere a guvernului Veștea.

De fapt, singurul care ar fi trebuit exclus la acest congres, în virtutea teoriilor domnului Bolojan și ale coaliției sale, ar fi fost Adrian Veștea, cel desemnat premier împotriva voinței partidului și care a refuzat să-și predea mandatul după ce partidul i-a cerut-o. Dar surpriză, Congresul nu sancționează pe nimeni, Pe Nicoleta Pauliuc, un alt fost prim-vicepreședinte rebel nici nu a inclus-o între cei propuși spre sancționare.

În schimb le cere demisia unora care chiar au atacat în forță pozițiile lui Bolojan și ale acoliților săi. În concluzie, potențialele sancțiuni sunt pentru acceptare de funcții fără acordul partidului și opinii radicale expuse despre politica partidului și a președintelui său. Că altceva deocamdată nu prea există.

De ce Veștea da și Predoiu sau Nazare nu

Este vorba despre oameni care i-au atras atenția că drumul pe care merge este greșit, care au respins apropierea de progresiștii din USR, i-au explicat că Partidul Național Liberal are o identitate care nu poate fi diluată în progresismul usr-ist și au cerut ca PNL să nu atragă toți ongiștii rezist. Bolojan a evitat însă să atace frontal președinții de consilii județene, primarii, deși unii dintre ei au fost foarte vocali în susținerea lui Adrian Veștea.

Din păcate, realitatea din tabăra liberală este constantă în a reduce la tăcere vocile dizidente, de foarte mult timp: după președinția lui Tăriceanu, oricine a avut o altă părere decât liderul suprem și și-a exprimat-o mai tare decât ar fi trebuit, a fost rapid înlăturat din partid. Exemple există destule, așa că nu are rost să încărcăm acest text cu ele. În contrapartidă, putem aminti că cei doi-trei contestatari din PSD, de pildă, la simulacrul de „consultare internă” de acum două luni, sunt bine-merci ăn partid; unul dintre ei este chiar primar și încă membru al Partidului Social-Democrat, deși este un „bolojanist” declarat.

În plus lui Bolojan i-ar veni greu cred să explice de ce Veștea trebuie să-și dea demisia din PNL, dar Predoiu și Nazare nu. Bine, ultimul e suspendat din PNL, dar asta înseamnă că oricând poate reveni. Și spre deosebire de Thuma sau Rareș Bogdan, Nazare s-a fotografiat cu Veștea „lucrând” la programul de guvernare.

Adevărata miză a congresului

În realitate, acest congres nu a fost despre eliminarea din partid a lui Veștea, a Alinei Gorghiu, a lui Cătălin Predoiu sau a lui Hubert Thuma. Acest congres a fost despre imaginea și puterea lui Bolojan, despre un lider care se luptă cu „hidra securistă” a lui Nicușor Dan. Și despre mânușa pe care Bolojan and Co speră să o arunce în obrazul președintelui.

Ulterior Congresului, a avut loc o ședință a Biroului Permanent cu noua conducere a partidului, unde s-a luat o decizie „imbatabilă” sub aspectul logicii. Mai exact, președintele și conducerea PNL au constatat că nu există posibilitatea constituirii, din punctul lor de vedere, a unei majorități în Parlamentul României. O realitate pe care o știm de o lună și jumătate. Drept urmare, au propus două variante ridicole de guvern minoritar.

Ridicola ofertă a guvernului minoritar

Cum arată „deblocarea” situație în „logica” lui Bolojan? Două soluții ridicole și care mai mult blochează negocierile: fie un guvern PSD asumat (orice ar însemna asta), fie o formulă PNL-USR-UDMR. Ultimii precizând că vor propune aceste variante președintelui și că, în fiecare dintre cele două cazuri, cealaltă tabără va trebui să se angajeze ca în următoarele șase luni să voteze învestirea acestui guvern și să susțină deciziile de bază de importanță națională pe care cele două variante le vor conveni.

În esență, logica domnului Bolojan spune că are o decizie de partid prin care se stipulează că nu va mai colabora și nu va mai forma o coaliție cu PSD, dar, în același timp, propune o colaborare underground cu social-democrații. Logic, nu?

Mai mult, pentru ca gașca lor să susțină PSD la investire le explică și cum trebuie să facă guvernul: să fie PSD pur-sânge. Să aibă în program „reformele” lui Bolojan, adică alea pentru care PSD a făcut moțiune de cenzură: continuarea politicii sale bugetare inflexibile și adoptarea fără crâcnire în Parlament a tuturor jaloanelor din PNRR. Practic, oferta sună cam așa: Faceți voi, PSD, un guvern în care veniți cu programul meu de guvernare, noi vă vom da voturile pentru învestire, după care vă vom toca liniștiți. În cazul în care nu doriți această generoasă ofertă, venim noi cu acest program electoral (despre care știm bine că a fost deja respins de Parlament prin aprobarea moțiunii de cenzură), iar voi ne dați votul pentru acest guvern și acest program, iar timp de șase luni nu crâcniți și aprobați tot ce propunem noi, pentru că doar așa se poate.

Cred că o astfel de propunere e mai puțin credibilă nu doar decât Veștea, ci și decât Micky Mouse însuși.

Noi jocuri de culise în Parlament

Guvernul pe care îl propune Bolojan este de fapt executivul care tocmai a căzut acum o lună și ceva prin moțiune de cenzură. Mai mult, el are acum cu cel puțin 15 parlamentari (vom vedea luni-marți cifra exactă) mai puțin decât în momentul căderii la moțiune.

În structura actuală a Parlamentului există trei părți importante, plus un fel de no man’s land. Structura include o zonă a PSD-ului cu numărul său de parlamentari, un bloc PNL-USR-UDMR, parlamentarii AUR și acest no man’s land în care se regăsesc parlamentari din toate grupurile de suveraniști (altele decât AUR), minorități naționale, oameni plecați din partide și considerați independenți.

Oricare dintre cele două tabere ar fi desemnat, va targeta cu siguranță acest număr de parlamentari din zona neutră și va încerca să-și consolideze majoritatea prin atacarea individuală a parlamentarilor AUR. La nivel oficial, AUR a declarat până în acest moment că nu va vota Guvernul Veștea și că nu va susține niciun guvern din care nu face parte. Cum niciuna dintre cele două tabere principale nu pare dispusă să includă AUR la guvernare, se presupune că, în mod oficial, AUR nu va vota niciun guvern.

…sau care îl vizează pe președinte

Neoficial însă, rămâne de văzut. În acest moment există și posibilitatea ca între AUR și Bolojan să existe o complicitate generată de intenția comună a celor două părți de a-l suspenda pe președinte și de a organiza alegeri prezidențiale. Ambele părți au această dorință și, împreună, o pot realiza, cel puțin la nivelul Parlamentului. În ceea ce-l privește pe Bolojan, el s-a poziționat acum ca lider al „reformei” și îi contestă în continuare autoritatea președintelui în ceea ce privește modalitățile de rezolvare a crizei politice.

În cazul în care guvernul Veștea nu va trece, președintele ar trebui să primească o propunere de la PSD, o propunere de la aceste trei partide (PNL-USR-UDMR) probabil, o propunere de la AUR, pe care cel mai probabil nu o va lua în considerare. Dacă va alege una dintre primele două propuneri, în acel moment vom avea un al doilea cabinet care ar putea să treacă sau nu, devenind astfel un prim pas către alegerile anticipate. Cine vrea azi alegeri anticipate? AUR și Bolojan.

Moțiunea lui Bolojan, la fel de secretă ca și programul guvernamental al lui Veștea

Dar să ne întoarcem la Congresul Partidului Național Liberal, puțină lume a reținut că baza schimbării statutului partidului a fost propunerea de a adopta o moțiune. Această moțiune din congres ar fi trebuit să vină la pachet și cu o listă de propuneri pentru conducerea partidului. Participanții la congres ar fi trebuit să voteze una sau alta dintre moțiuni, alegând astfel și echipa de conducere. Pentru cei care nu au fost niciodată la un congres de partid și nu știu cum funcționează lucrurile, mai întâi se aprobă modificările la statut, apoi, în baza noului statut, se propune moțiunea și apoi noua conducere, trecându-se ulterior la vot.

În noul statut propus delegaților la congresul PNL se stipulează foarte clar că moțiunea trebuie prezentată cu 30 de zile înainte. În cazul de față, ea a fost anunțată abia vineri. Între ziua de vineri și cea de duminică au fost doar două zile, iar după un congres în care această moțiune a devenit teoretic baza și litera de funcționare a Partidului Național Liberal din punct de vedere programatic, textul ei rămâne un mister.

Personal, deși am întrebat mulți liberali pe care îi cunosc, nu am reușit să obțin textul acestei moțiuni. Singurul detaliu care a apărut în presă este titlul ei, „Modernizare cu rădăcini”, despre care toată lumea a presupus că reprezintă o variantă de progresism cu apel la rădăcinile istorice ale PNL. În realitate, textul moțiunii nu este public sau nu a fost popularizat deloc. Situația este cu atât mai ridicolă cu cât, până în acest moment, toți comunicatorii PNL l-au ironizat pe Veștea pentru programul său de guvernare, care, de asemenea, este complet invizibil.

Încă o ruptură în PNL

După o perioadă de liniște, PNL se va rupe din nou. De fapt a și făcut-o. Prin acest congres Partidul Național Liberal s-a despărțit, practic, de o treime dintre reprezentanții săi. Dacă îi socotim pe cei care au votat împotrivă și pe cei care au lipsit atât la Consiliul Național online de vineri, cât și la congres, cam o treime din partid s-a separat de Bolojan și de stilul său de conducere.

Ce se va întâmpla cu această treime? Cu siguranță, ea se va lipi de un eventual partid prezidențial, devenind cel mai probabil baza de plecare a acestuia. Trebuie menționat că în rândul celor care au contestat noua reglare de conturi și noua linie anunțată de Bolojan se află și primari de municipii, președinți de consilii județene și parlamentari. Aceasta reprezintă o bază destul de solidă de la care se poate porni lansarea unei noi formațiuni politice. Un astfel de partid, folosind eticheta de „progresist” pe care o aplică actualului PNL condus de Bolojan și apropiat de USR, va căuta un loc pe scena politică mult mai la dreapta, în zona conservatoare, și va încerca să racoleze adepți inclusiv din zona suveranistă.

O nouă față a PNL

Cu siguranță, PNL s-a rupt chiar dacă nu formal încă. Cei afectați de deciziile congresului le vor contesta în instanță și este foarte posibil să câștige, deoarece au existat vicii importante de procedură atât în aprobarea statutului, cât și în logica derulării întregii operațiuni.

În plus, există două probleme majore care îi îngrijorează pe liberalii din interior, cei mai de la baza partidului. Prima este faptul că niște noi-veniți, considerați de mulți extrem de aroganți și lipsiți de substanță doctrinară, precum Oana Gheorghiu și Dragoș Pîslaru, s-au erijat în creme de la creme și au fost puși direct în fruntea listelor. Dacă vreți e situația în care Iohannis a venit, a primit derogare și a devenit direct președintele partidului. Apoi al țării. Apoi a făcut țăndări PNL.

A doua problemă este reapariția unor lideri intens contestați atât în interiorul partidului, cât și în societatea românească, precum Ludovic Orban sau Valeriu Stoica. Aceștia sunt oameni care, de-a lungul timpului, au stârnit scandaluri, au creat bisericuțe și probleme interne în PNL, iar întoarcerea lor nu va fi privită de nimeni, în mod real, cu brațele deschise. În schimb, alți foști președinți ai Partidului Național Liberal, cum ar fi Călin Popescu-Tăriceanu sau Crin Antonescu, nu au fost nici invitați, nici consultați. Fiecare are calitățile și defectele sale, dar cu siguranță au un istoric mult mai liberal decât Oana Gheorghiu sau Dragoș Pîslaru. Și calități politice. Spre deosebire de noii vicepreședinți ong-iști ai PNL.

Cine sunt yesman-ii lui Bolojan

Ultima constatare importantă este că lista domnului Bolojan nu include practic aproape pe nimeni din zona de la firul ierbii, președinții de consilii județene și primarii de mari municipii sunt aproape inexistenți, iar cei care sunt sunt cam dubioși. În schimb, au fost promovați oameni care nu au muncit niciodată altfel decât prin declarații politice. Exemplul cel mai clasic este proaspătul prim-vicepreședinte Dan Motreanu, considerat în PNL un supraviețuitor politic perfect, un om bun la toate, gata să servească oricând orice președinte și să treacă dintr-o barcă în alta fără scrupule. Un băiat ales mereu pe liste pe munca altora și care s-a lipit întotdeauna de cele mai puternice filiale ale partidului pentru a-și asigura mandatele de parlamentar sau europarlamentar, trăind exclusiv din politică, el, familia și prietenii apropiați. De pildă doamna Horga pe care nimic n-o recomandă pentru un post de vicepreședinte.

Acest tip de persoane n-au nicio legătură cu mecanismele electorale reale, au pierdut mereu alegeri pentru nu au nicio preocupare reală în a conecta partidul la electorat; ei funcționează pur și simplu pe principiul de a fi în grațiile celor puternici și ăn combinații de culise pentru a-și asigura un loc călduț pe liste. Lista lui Bolojan este, aproape în totalitate, lista oamenilor care de 30 de ani obțin locuri pe lista cuiva. Acum sunt pe lista lui Bolojan, mâine vor fi pe lista oricui se va afla la putere. Din Partidul Național Liberal care reprezenta acum 20 de ani reprezenta clasa de mijloc și antreprenorii va rămâne doar o firmă frumoasă.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii