Ce ar putea învăța Rusia din Declarația de Independență a Americii. De ce o înfrângere în Ucraina ar putea deschide un nou început

Într-un articol de opinie publicat de The Wall Street Journal, David Satter susține că Rusia ar putea beneficia de pe urma unei înfrângeri militare doar dacă aceasta ar fi urmată de o schimbare profundă de principii. Autorul pornește de la ideea că istoria rusă a cunoscut mai multe momente în care eșecul extern a creat condițiile pentru reforme interne.

Timp de două secole, au existat ruși care au încercat să apere ideile exprimate în Declarația de Independență. Printre acestea se află afirmația că „toți oamenii sunt creați egali” și sunt „înzestrați de Creator cu anumite drepturi inalienabile”. Aceste curente au fost însă învinse, de cele mai multe ori, de cei care au respins influența occidentală și au susținut existența unei „căi speciale” pentru Rusia.

Revolta decembriștilor și prima confruntare cu autocrația

Revolta decembriștilor din 1825, îndreptată împotriva țarului Nicolae I, a fost inspirată parțial de Revoluția Americană. Unul dintre conspiratorii condamnați a formulat ideea centrală astfel: „Poporul a înțeles un adevăr sacru: că nu există pentru guverne, ci că guvernele trebuie organizate pentru el”.

Înfrângerea revoltei și eșecul reformelor din secolul al XIX-lea au lăsat însă locul unei alte direcții istorice. Autorul leagă această evoluție de ascensiunea comunismului și de instaurarea unui regim bazat pe teroare.

Comunismul a respins valorile care animaseră Revoluția Americană. În Uniunea Sovietică, rolul Creatorului a fost înlocuit de presupusele interese ale clasei muncitoare. Apoi, clasa muncitoare a fost înlocuită de Partidul Comunist, partidul de aparatul său, aparatul de conducere, iar conducerea de un singur lider.

Individul a fost tratat astfel ca materie primă pentru obiectivele statului. Timp de aproape șapte decenii, regimul totalitar sovietic și-a menținut controlul prin teroare și prin subordonarea completă a persoanei.

Acordurile de la Helsinki și puterea informației

O confruntare directă între valorile marxismului și cele ale Declarației de Independență a apărut în anii 1970. Statele Unite, Canada, Uniunea Sovietică și majoritatea statelor europene au semnat Actul Final de la Helsinki în 1975.

Documentul recunoștea statu-quo-ul teritorial și urmărea o cooperare economică mai strânsă. La insistențele statelor europene, acordul a inclus și angajamente privind respectarea drepturilor omului, pe care conducerea sovietică se aștepta să le ignore.

Pentru a verifica respectarea acestor promisiuni, mai mulți disidenți sovietici au înființat Grupul Helsinki de la Moscova în 1976. Grupuri similare au apărut în Ucraina, Lituania, Georgia și Armenia, iar datele lor de contact au fost difuzate în Uniunea Sovietică de Radio Liberty și Vocea Americii.

Până la reprimarea lor, aceste organizații au facilitat un flux fără precedent de informații despre realitatea vieții sovietice. Datele au circulat atât în interiorul Uniunii Sovietice, cât și către statele occidentale.

Când Mihail Gorbaciov a redus represiunea politică, ideile susținute de aceste grupuri au fost preluate de milioane de oameni. În interpretarea autorului, această schimbare a făcut inevitabilă prăbușirea Uniunii Sovietice.

În comunism, valorile universale au dispărut rapid

După căderea comunismului, presa rusă a discutat pentru scurt timp despre înlocuirea „valorilor de clasă” cu valorile universale ale Occidentului. Impulsul nu a durat.

Așa-numiții „tineri reformatori” ai lui Boris Elțîn au organizat transferul rapid al proprietății de stat în mâini private, fără un stat de drept funcțional. Rezultatul a fost preluarea criminală a activelor și prăbușirea economică.

Când Vladimir Putin a devenit președinte, în 2000, discursul despre valori universale dispăruse aproape complet. Rusia nu s-a întors la marxism, dar interesele de clasă au fost înlocuite de absolutizarea intereselor statului.

În acest model, statul devine scopul principal, iar individul rămâne subordonat. Autorul vede această logică și în modul în care sunt folosiți soldații ruși în Ucraina, prin tactici de atac în valuri umane și pierderi foarte mari.

Într-un discurs din 2008, Vladimir Putin afirma că „menținerea controlului asupra unui teritoriu vast, păstrarea unei comunități unice de popoare și ocuparea unui loc important în afacerile mondiale presupun sacrificii și lipsuri enorme din partea poporului nostru”.

De ce o înfrângere poate deveni o șansă

Pe măsură ce Rusia se confruntă cu posibilitatea unei înfrângeri în Ucraina, David Satter susține că țara are nevoie mai mult ca oricând de spiritul Declarației de Independență. Absența acestor valori ar explica atât servitutea, cât și violența de masă care au marcat trecutul și prezentul rus.

Autorii Declarației au pornit de la ideea că un guvern poate proteja individul doar dacă recunoaște o sursă de legitimitate aflată deasupra politicii. Dacă oamenii sunt „înzestrați de Creator cu anumite drepturi inalienabile”, nicio entitate colectivă nu poate revendica o dominație totală asupra lor.

Istoria Rusiei oferă mai multe exemple în care înfrângerea a deschis drumul reformei. Pierderea Războiului Crimeii a dus la eliberarea iobagilor. Înfrângerea în războiul ruso-japonez a contribuit la adoptarea primei constituții ruse.

Pierderea Războiului Rece a dus la prăbușirea comunismului. În aceeași logică, o înfrângere în Ucraina ar putea crea condițiile unui nou început.

O schimbare de regim nu ar fi suficientă

Articolul nu prezintă însă înfrângerea militară drept o soluție automată. Ea ar putea produce o schimbare doar dacă Rusia ar adopta ideea valorii inerente a fiecărei persoane și a libertății individuale.

Fără o asemenea transformare, o simplă schimbare de lider sau de formulă politică ar putea reproduce același model. Statul ar rămâne deasupra individului, iar drepturile ar continua să depindă de voința puterii.

În interpretarea lui David Satter, viitorul Rusiei depinde mai puțin de o nouă doctrină geopolitică și mai mult de acceptarea unor principii elementare. Guvernul trebuie să existe pentru oameni, nu oamenii pentru stat.

O înfrângere în Ucraina ar putea crea această oportunitate. Ea ar deveni însă un nou început doar dacă Rusia ar alege libertatea, drepturile individuale și limite reale pentru puterea statului.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!