Bucureștiul rămâne în urmă la încălzirea sustenabilă

Potrivit unui nou raport Greenpeace Central and Eastern Europe, Bucureștiul ocupă ultimul loc într-un clasament european. Analiza urmărește trecerea de la încălzirea pe combustibili fosili la sisteme mai sustenabile. Studiul compară 15 orașe europene și arată diferențe mari între ele.

În frunte apar Stockholm, Paris și Viena. Aceste orașe au planuri pe termen lung și investiții importante în încălzirea centralizată. Măsurile sunt însoțite și de programe pentru gospodăriile vulnerabile.

Copenhaga și Amsterdam se află, de asemenea, pe o direcție favorabilă. Zona de mijloc include Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles. Acolo, renunțarea la combustibilii fosili este încă incompletă.

La polul opus se găsesc Bucureștiul, Atena și Roma. Raportul indică mai multe probleme pentru aceste orașe. Printre ele se numără dependența de gaze și lipsa unor strategii integrate.

De ce Bucureștiul rămâne în urmă

În cazul Capitalei, rețeaua extinsă de încălzire centralizată nu a fost suficientă. Sistemul include programe pentru gospodăriile vulnerabile. Funcționarea sa este însă afectată de pierderile de căldură.

Totodată, eficiența infrastructurii rămâne o problemă. Dependența de combustibili fosili este încă ridicată. Lucrările de reabilitare și modernizare sunt planificate.

Potrivit Agerpres, finanțarea pentru aceste investiții este, potrivit raportului, deja asigurată. Schimbarea sistemului de încălzire rămâne însă departe de final. Ritmul actual nu a apropiat Bucureștiul de orașele aflate în fruntea clasamentului.

Ce au obținut orașele care au investit

Experiența altor capitale arată efectele investițiilor în energie. La Paris, Viena și Madrid au fost dezvoltate proiecte cu pompe de căldură. Izolarea clădirilor și energia solară au făcut parte din aceste proiecte.

Rezultatul a fost o reducere semnificativă a facturilor la energie. Berlinul și Amsterdamul au folosit instalații de tip power-to-heat. Soluția ajută la reducerea expunerii la fluctuațiile prețurilor.

Varșovia a ales o altă direcție. Închiderea unor centrale pe gaze a redus emisiile de oxizi de azot și particule. Exemplele sunt prezentate în raport ca rezultate ale tranziției energetice.

Ce soluții propune raportul

Autorii analizei consideră că obiectivele nu mai reprezintă principala problemă. Accentul cade acum pe aplicarea lor în proiecte concrete. Orașele au nevoie de termene clare pentru renunțarea la combustibilii fosili.

Raportul recomandă și limitarea noilor investiții în infrastructura de gaze. Fondurile disponibile ar trebui folosite strategic. Printre sursele indicate se află Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă.

Banii europeni pot susține renovarea clădirilor și eficiența energetică. Gospodăriile afectate de sărăcia energetică pot primi, de asemenea, sprijin. Guvernele naționale și Uniunea Europeană au un rol important în acest proces.

Cum a fost realizat clasamentul

Analiza Greenpeace a fost publicată în contextul dezbaterilor despre viitorul energetic al Europei. Raportul menționează și riscul unor creșteri de prețuri înaintea sezonului rece.

Documentul analizează 15 orașe europene și tranziția lor de la combustibilii fosili. Clasamentul ia în calcul infrastructura, proiectele realizate și progresul tranziției. Echitatea socială reprezintă un alt criteriu al evaluării.

Studiul poartă titlul „Orașe fără gaze? Clasamentul european al tranziției sistemelor de încălzire urbană”. Documentul a fost realizat de consultantul independent în energie și climă Mehmet Boruhan Bulut.