Cât costă un stil de viață sănătos? Provocarea unei alimentații corecte cu un buget limitat

Pentru a înțelege mai bine aceste aspecte, am stat de vorbă cu nutriționistul Șerban Damian, care explică diferența dintre percepție și realitate, dar și greșelile frecvente care duc atât la costuri mai mari, cât și la probleme de sănătate.

Mitul alimentației sănătoase, dar scumpe

Ideea că mâncarea sănătoasă costă mult mai mult decât cea ultraprocesată este, în opinia specialistului, în mare parte eronată. „Este mai curând un mit. Oamenii au tendință să compare mâncarea de tip fast food sau ultraprocesată cu alimentele obișnuite, considerate sănătoase, și atunci pare scump, pentru că mâncarea ‘industrială’ este într-adevăr mai ieftină, dar și mai săracă din punct de vedere nutritiv.”

Diferența reală apare în modul în care oamenii fac comparația. Produsele ieftine sunt, de multe ori, mai puțin hrănitoare și încurajează consumul în exces. „Sigur, dacă compari produsele normale cu cele bio, atunci intrăm într-o altă discuție.” În același timp, veniturile influențează percepția generală. „Desigur, contează și la ce venituri ne raportăm, însă pentru o persoană cu venituri medii, alimentația sănătoasă este în zona normală, nu scumpă.”

Coșul de cumpărături de 50 de lei

Un test relevant pentru realitatea de zi cu zi este construirea unui coș de cumpărături cu un buget redus. Suma de 50 de lei este frecvent invocată, însă realitatea este dificilă.

„Cu 50 lei este foarte dificil să faci un coș de cumpărături sănătos. Este o sumă mică”, spune Șerban Damian.

Chiar și în aceste condiții, există variante limitate. „Dacă totuși punem câteva legume, 1-2 fructe, câțiva cartofi, pâine integrală și o sursă de proteine, de exemplu, brânză sau o bucățică de carne, cred că putem alcătui 1-2 mese obișnuite”, explică nutriționistul.

Această variantă nu poate susține însă un stil de viață echilibrat pe termen lung. Există produse care oferă un raport foarte bun între preț și nutrienți, iar acestea pot sta la baza unei alimentații echilibrate.

„Probabil leguminoasele, de genul fasole, mazăre, linte, năut, care au un conținut important de proteine, de asemenea și carbohidrați complecși și lipide sănătoase.”

Aceste alimente rămân printre cele mai eficiente opțiuni pentru un buget redus. „În plus nu costă foarte mult, țin de foame și sunt gustoase.”

Greșelile care cresc inutil costurile

Mulți oameni ajung să cheltuiască mai mult atunci când încearcă să mănânce sănătos, iar explicația ține de alegeri greșite.

„Cea mai frecventă greșeală este orientarea către alimente exotice, care de obicei sunt mai scumpe și nu neapărat mai hrănitoare”, spune Șerban Damian.  În realitate, soluțiile există chiar în produsele locale. „Practic găsim variante la fel de bogate în nutrienți și în alimentele autohtone.”

În același timp, complicațiile din bucătărie pot deveni un obstacol. „O altă greșeală este să se complice cu rețete dificile, în loc să meargă în direcția simplității.”

Marketingul joacă un rol important în alegerile consumatorilor și poate crea impresii greșite. „Un exemplu este cel al iaurturilor ‘de dietă’ sau ‘0% grăsime’. În multe cazuri, reducerea grăsimii este compensată prin adaos de zahăr sau îndulcitori, ceea ce poate crește palatabilitatea și aportul caloric total”, punctează nutriționistul.

Situația apare și în cazul cerealelor. „La fel, cerealele ‘fitness’ sau ‘integrale’ pot avea cantități semnificative de zaharuri adăugate, chiar dacă ambalajul sugerează un produs sănătos.”

Cum îți organizezi mesele cu un buget limitat

În condițiile unui buget redus, planificarea alimentației devine esențială. „Ar fi bine să prioritizeze alimentele bogate în proteine, iar acestea să existe la 2 sau 3 mese din zi.” Sursele sunt variate. „Vorbim de carne, pește, ouă, lactate, leguminoase, nuci și semințe”, spune Șerban Damian.

Pe lângă acestea, fibrele trebuie să rămână prezente în alimentație. „Este important să existe surse de fibre, așa cum sunt legumele și derivatele de cereale, dar din fericire acestea sunt mai ieftine.”

De ce cresc cazurile obezitate?

Creșterea cazurilor de obezitate în România a devenit tot mai vizibilă în ultimii ani, atât la adulți, cât și la copii. Aproximativ 22,5 % dintre adulți suferă de obezitate, ceea ce înseamnă că aproape 4 milioane de români au indice de masă corporală peste pragul de obezitate, iar peste o treime dintre adulți sunt supraponderali sau obezi, procent în creștere față de anii ’90. În rândul copiilor, ponderea celor supraponderali și obezi a urcat de la 10 % în 2000 la peste 23 % în prezent.

Creșterea acestei afecțiuni are la bază mai mulți factori, însă combinația principală este lipsa miscării și alimentația greșită. Accesul la anumite produse agravează situația. „Factorul major este accesul facil la alimente hiperpalatabile și dense caloric. Produsele ultra-procesate, bogate în zahăr, grăsimi rafinate și sare, sunt concepute pentru a stimula consumul excesiv”, explică nutriționistul.

Efectul acestei afecțiuni nu se rezumă doar la aportul caloric. „Aceste alimente perturbă mecanismele de reglare a apetitului, cresc aportul caloric fără să inducă sațietate proporțională și sunt omniprezente, inclusiv în contexte în care înainte nu exista consum alimentar.”

Capcana alimentelor ieftine și calorice

În multe familii, produsele cele mai accesibile sunt și cele mai problematice din punct de vedere nutrițional. „În primul rând trebuie să conștientizeze problema și apoi să facă eforturi să o elimine. Este recomandat să nu mai cumpere astfel de produse și să se orienteze către alimente cât mai puțin procesate, de genul fructe și legume proaspete, nuci, semințe”, spune nutriționistul.

Alimentația nu este singurul factor decisiv. Modul de viață are un impact major asupra sănătății. „Stilul de viață definește tot ceea ce facem. Sedentarismul este clar o mare problemă, o știm cu toții”, punctează Șerban Damian.

La aceasta se adaugă stresul și programul de lucru. „Stresul ne face să nu ne mai putem concentra la ceea ce contează și să cedăm mai ușor tentațiilor. Programul de lucru poate să fie un mare dezavantaj pentru că ne obligă să mâncăm haotic sau nu ne lasă timp pentru mișcare și relaxare.”

Întrebat care sunt cele mai importante ajustări, nutriționistul indică trei direcții clare. „Aș merge în următoarea direcție: eliminarea sau reducerea alimentelor ultraprocesate, renunțarea la consumul de zahăr sub diverse forme, creșterea ponderii de alimente integrale.”

Semnale de alarmă

Organismul oferă semnale care nu trebuie ignorate. „Unul dintre cele mai evidente este creșterea progresivă în greutate, în special în zona abdominală, atunci când talia crește și hainele nu mai vin la fel ca înainte.” Acest tip de acumulare are legătură directă cu riscurile metabolice.

Alte semne apar în viața de zi cu zi. „Un alt semnal frecvent este senzația de foame apărută la intervale scurte și pofta constantă de dulce sau de alimente bogate în carbohidrați rafinați.” Acestea pot fi însoțite de alte stări. „De multe ori, aceasta este însoțită de scăderi de energie sau somnolență după mese, mai ales după cele bogate în zaharuri sau făinoase, ceea ce poate indica fluctuații mari ale glicemiei.”

Problema nu ține doar de alegeri individuale, ci și de sistem. „Educație începând încă de la școala primară și continuând pe toată durata școlii și liceului, programe de informare pe toate canalele media, acțiuni în diverse locuri”, punctează nutriționistul.

Pentru cei care consideră că nu își permit un stil de viață sănătos, începutul nu trebuie să fie complicat. Chiar dacă un buget redus poate limita opțiunile, soluțiile există în alimente simple, accesibile și mai puțin procesate.

Pe termen lung, prevenția, educația și schimbările mici, dar constante, pot face diferența între un stil de viață dezechilibrat și unul sănătos.