Cât costă un loc la afterschool în 2026. Prețurile încep de la 1.200 de lei pe lună

Era aproape șase seara când Andreea a primit mesajul pe telefon. Încă era la birou, iar copilul trebuia luat de la școală în mai puțin de o oră. A închis documentul la care lucra, și-a verificat calendarul și a făcut, pentru a treia oară în ziua aceea, același calcul. Școala se termina cu mult înainte ca programul ei de lucru să se încheie. În unele zile reușea să ajungă la timp, în altele îl ruga pe bunic să meargă după copil. Numai că soluția asta nu putea funcționa la nesfârșit.

Într-o seară, după ce au ajuns acasă, băiatul și-a lăsat ghiozdanul lângă ușă și s-a așezat la birou pentru teme.

Andreea s-a uitat la caietele întinse în fața lui. Până să termine ea ce mai avea de lucru și să pregătească ceva de mâncare, se făcea aproape seară. Iar verificarea temelor rămânea, de cele mai multe ori, pentru ultimele ore ale zilei.

Atunci a început să se uite altfel la variantele pe care le avea. Nu mai căuta doar câteva ore în care copilul să fie supravegheat. Vroia să știe dacă își poate face temele acolo, dacă primește masa, cât timp poate rămâne și ce se întâmplă în zilele în care programul ei se prelungește.

Pe ecran au început să apară programe diferite, cu ore diferite și servicii diferite. Unele se terminau imediat după-amiaza, altele mergeau până seara. Diferențele nu erau doar în program.

Cum a apărut afterschool-ul

Ideea de a păstra copiii într-un spațiu organizat după terminarea cursurilor este mai veche decât termenul „afterschool”. Primele forme asemănătoare au apărut în Statele Unite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe fondul schimbărilor sociale din marile orașe.

Școala ocupa tot mai mult din programul copiilor, în timp ce părinții petreceau multe ore la serviciu. Între momentul în care se terminau cursurile și cel în care adulții ajungeau acasă apărea astfel un interval care trebuia acoperit. În acest spațiu au început să apară organizații care ofereau copiilor activități, supraveghere și locuri în care să-și petreacă timpul după școală.

Printre organizațiile care au contribuit la dezvoltarea acestor programe s-a numărat YMCA, înființată în 1844. În 1860 a apărut primul Boys Club, organizație care avea să stea la baza rețelei Boys & Girls Clubs of America. Și centrele comunitare cunoscute sub numele de settlement houses ofereau copiilor activități educative, spații de joacă și alte servicii.

La început, aceste programe nu semănau cu afterschool-urile de astăzi. Copiii puteau participa la activități sportive, educative sau recreative, în funcție de organizația care le oferea. În timp, astfel de servicii s-au diversificat și au început să răspundă unor nevoi diferite ale familiilor.

Când a apărut în România

În România, forma instituționalizată de „Școală după școală” a primit un cadru oficial prin metodologia aprobată în 2011. Ministerul Educației definește programul ca fiind complementar activității școlare și include activități educative, recreative, de sprijin și de consolidare a cunoștințelor.

Programul național a început să fie pus în aplicare în anul școlar 2012-2013. Printre activitățile prevăzute se numără sprijinul la teme, recuperarea materiei, activitățile educative și cele de dezvoltare personală.

În paralel cu programele organizate prin școli s-a dezvoltat și piața privată. Centrele afterschool au început să ofere familiilor servicii mai largi, de la preluarea copilului de la școală și supravegherea temelor până la masă și activități desfășurate după program.

Astăzi, un afterschool poate arăta foarte diferit de altul. Unele se concentrează în principal pe teme și supraveghere, în timp ce altele includ limbi străine, sport, muzică, teatru, pictură, programare, robotică, experimente de știință sau consiliere. Chiar și programul zilnic poate fi diferit: există centre care preiau copilul imediat după cursuri și îl țin până seara, în timp ce altele au programe mai scurte.

Diversificarea serviciilor schimbă și întrebarea pe care o are un părinte înainte de înscriere. Nu mai este vorba doar despre un loc în care copilul să rămână până termină adultul serviciul, ci despre ce conține, concret, programul pentru care el plătește.

Cât costă un afterschool

Pentru anul școlar 2026-2027, tarifele afișate de centrele private diferă atât prin valoarea abonamentului, cât și prin serviciile incluse. Unele taxe acoperă masa și transportul, în timp ce alte centre le facturează separat.

La Angels Academy, în București, abonamentul este de 1.790 de lei pe lună, pentru programul 08:00-19:00. În tarif sunt incluse preluarea de la școală, efectuarea temelor, limba engleză și alte activități. Masa costă separat 29 de lei pentru fiecare zi de prezență.

Equilibrum, tot în București, afișează trei programe: 2.400 de lei pentru intervalul 12:00-16:30, 2.900 de lei pentru programul până la 17:30 și 3.400 de lei pe lună pentru programul până la 18:30. Prânzul, sprijinul la teme și limba engleză sunt incluse în programul standard.

La Afterschool Georgi, pentru intervalul 11:30-19:00 trebuie să plătiți 2.100 de lei pe lună. În această sumă sunt incluse transportul, masa, gustarea și activitățile din program.

Centrul LIFE afișează pentru perioada septembrie 2026 – iunie 2027 un tarif de 2.170 de lei pe lună pentru sediul din Aviației-Floreasca și de 2.040 de lei pentru sediul din Titan. Masa costă 29 de lei pe zi, iar transportul de la școală între 100 și 350 de lei pe lună, în funcție de distanță.

La WonderKids, în București, programul standard este de la 11:30 la 18:00 și costă 1.200 de lei pe lună. În tarif sunt incluse masa de prânz, fructele și gustarea, sprijinul la teme, două ședințe de limba engleză pe săptămână și mai multe activități educative. Pentru programul până la ora 19:00 se plătesc încă 200 de lei pe lună.

Prețuri în țară

În Cluj-Napoca, Camigo After-School are un program între 10:30 și 18:00 la 1.000 de lei pe lună. Masa se achită separat și costă 33,50 lei pentru fiecare zi de prezență. Centrul menționează și o taxă de înscriere de 450 de lei. Transportul este opțional.

La Iași, GreenKids Afterschool afișează un tarif de 1.000 de lei pe lună pentru programul de luni până vineri, între 12:00 și 17:00. Masa costă separat 22 de lei pe zi, iar preluarea copilului de la școală încă 10 lei pe zi. Pentru zilele de vacanță, programul este 08:00-17:30 și costă 1.600 de lei pe lună.

Kids Community din Timișoara are mai multe variante de program. After School Base, între 11:00 și 17:00, costă 1.440 de lei pe lună. Pentru variantele cu servicii suplimentare, tarifele ajung la 1.620, 1.800 și 2.100 de lei. Masa se achită separat, cu 25 de lei pentru fiecare zi de prezență.

La ce să fii atent când alegi un afterschool

Primul lucru de verificat este programul și distanța. Contează cât durează drumul de la școală până la centru, cine preia copilul și până la ce oră poate rămâne acolo. Un program care se termină la 17:00 poate fi suficient pentru o familie și imposibil pentru alta.

Apoi vine întrebarea ce intră în preț. Masa, gustarea, transportul, ajutorul la teme sau anumite activități pot fi incluse în abonament ori plătite separat. De aceea, suma afișată pe site nu spune întotdeauna cât va costa o lună întreagă.

Contează și numărul de copii din grupă și personalul. Un părinte poate întreba câți elevi sunt într-o grupă, câți adulți îi supraveghează și cine se ocupă de ei în timpul temelor sau al activităților.

La teme, diferențele dintre centre pot fi importante. Într-un loc, copilul poate avea doar un spațiu în care să lucreze singur, în timp ce în altul primește ajutor atunci când nu înțelege un exercițiu sau are nevoie de explicații.

După ce temele sunt terminate, trebuie văzut ce face copilul mai departe. Unele centre includ limbi străine, sport, desen, muzică, teatru, programare sau alte activități. Nu contează doar lista lor, ci și cât timp ocupă fiecare și dacă se potrivește cu vârsta copilului.

Masa este un alt detaliu care poate schimba alegerea. Părinții pot verifica meniul, cine asigură mâncarea și cum sunt gestionate alergiile sau restricțiile alimentare.

După școală, începe alergătura

Dacă în secolul trecut copiii au crescut cu cheia de gât și, când veneau de la școală, își încălzeau singuri mâncarea, lucrurile s-au schimbat între timp. Erau zile în care părinții ajungeau acasă abia seara, iar copilul își făcea singur programul până atunci. În cel mai bun caz, afterschool-ul era la bunici, chiar dacă aceștia erau mai interesați de un discurs politic la televizor sau de un meci. Nu conta nici dacă unii nu mai vedeau sau nu mai auzeau prea bine. Părinții nu prea aveau de ales.

Astăzi există centre, programe și activități gândite special pentru orele de după școală. Copilul poate fi preluat de la cursuri, poate mânca, își poate face temele și poate rămâne acolo până când părinții termină programul. Pentru o familie cu doi părinți care lucrează, diferența poate însemna câteva ore câștigate într-o zi care oricum pare prea scurtă.

Numai că soluția are un preț. Nu toate familiile își permit taxele cerute de centrele afterschool, mai ales atunci când la abonamentul lunar se adaugă masa, transportul sau alte activități. Pentru ele, ziua obișnuită rămâne o fugă continuă prin trafic: repede la școală, apoi la muncă, iar după câteva ore din nou după copil.

La final, nu mai este doar întrebarea unde stă copilul după ce se termină orele. Pentru fiecare familie, răspunsul depinde de program, distanță, bani și de cât de multe drumuri mai poate să facă un părinte într-o singură zi.