Câștigătorii și pierzătorii de pe urma conflictului din Iran. Analiză BBC

Pe zi ce trece devine tot mai evident că acțiunile Teheranului nu vor avea un impact trecător. Strategia a fost creată special pentru a destabiliza economia globală. Totuși, unda de șoc din Iran este distribuită inegal. Pe lângă lista lungă a celor afectați, există și tari care profită. Cine sunt marii câștigători ai acestei situații?

Câștigători: Norvegia, Canada și Rusia

În ciuda eforturilor pentru energia regenerabilă, dependența de petrol și gaze rămâne uriașă. Rezervele bogate promit averi mari, de aceea țițeiul este numit „aurul negru”. Când prețurile cresc, producătorii câștigă enorm, însă consumatorii au de suferit.

Totuși, acest șoc al prețurilor nu este unul obișnuit. Orientul Mijlociu rămâne inima aprovizionării, iar Strâmtoarea Ormuz este artera sa principală. Atacurile asupra infrastructurii energetice și blocajele au lovit dur producătorii din Golf. Qatar și Arabia Saudită suferă deoarece Teheranul vizează direct aliații Americii.

Deoarece clienții caută alternative, țări precum Norvegia și Canada ar putea profita. După invazia Ucrainei din 2022, multe state au renunțat la gazul rusesc. Norvegia a profitat atunci mărindu-și rapid producția.

Acum, ministrul energiei din Canada, Tim Hodgson, își promovează țara ca fiind un furnizor stabil și previzibil. Rămâne însă o întrebare crucială: cât de mult își poate crește Canada capacitatea de producție în mod real?

Rusia ar putea fi, de fapt, cel mai mare câștigător al acestei crize. Washington a relaxat regulile pentru a calma piața globală de energie. Drept urmare, vânzările de petrol rusesc către India au explodat cu 50%.

Moscova ar putea încasa 5 miliarde de dolari în plus până la finalul lui martie. Anul 2026 se anunță cel mai profitabil pentru ruși din 2022 încoace. America riscă să ofere Moscovei un profit uriaș în detrimentul statelor din Golf.

Există însă și alți beneficiari pe această listă. Unele țări revin la utilizarea cărbunelui din cauza crizei actuale. Aceasta este o oportunitate imensă pentru marii exportatori, precum Indonezia. Prețul acestui combustibil este, de asemenea, în creștere.

Pierzători: SUA, Regatul Unit și Europa

Ce se întâmplă cu Statele Unite? Președintele Donald Trump afirmă că SUA „câștigă mulți bani” când prețul petrolului crește. Producătorii americani ar putea obține venituri suplimentare de zeci de miliarde de dolari anul acesta. Totuși, acest lucru nu transformă America într-un câștigător cert.

În primul rând, unii producători sunt foarte expuși la blocajele din Orientul Mijlociu. ExxonMobil, de exemplu, are operațiuni în hub-ul industrial Ras Laffan din Qatar. Producția acolo este oprită din martie, după ce atacurile iraniene au provocat daune majore.

În al doilea rând, mulți producători de șist nu pot mări producția rapid. Aceștia au redus capacitățile în ultimii ani din cauza prețurilor mici de vânzare.

Cel mai important aspect este consumul intern. Americanii sunt cei mai mari utilizatori de petrol și gaze pe cap de locuitor din lume. Aceștia sunt extrem de vulnerabili la fluctuațiile de preț ale combustibililor fosili. Experții de la Oxford Economics avertizează că un baril de 140 de dolari ar putea contracta economia.

Vulnerabilitatea nu îi vizează doar pe americani. Europenii depind masiv de gazele importate, ceea ce periclitează creșterea economică. Inflația ar putea crește cu aproximativ 0,5% până la finalul anului. Scumpirile se vor resimți rapid în costurile de transport și în prețul îngrășămintelor.

Totuși, Occidentul este astăzi mai eficient energetic decât în trecut. Această eficiență oferă o reziliență mai bună în fața șocurilor de preț. În Marea Britanie, hidrocarburile reprezintă peste jumătate din consumul total de energie. Prin urmare, șoferii, consumatorii casnici și industria rămân extrem de expuși.

Verdictul final?

Impactul final depinde mult de reacția guvernelor, un subiect intens disputat raportează BBC. Multe autorități ezită să finanțeze pachete de salvare din cauza datoriilor publice mari. Inflația ridicată pune presiune pe piețele de obligațiuni, crescând costurile de împrumut. Cele mai mari riscuri imediate sunt pentru clienții care importă prin Strâmtoarea Ormuz.

Asia primește 59% din petrolul său din Orientul Mijlociu. Coreea de Sud depinde de această regiune în proporție de 70%. Există temeri serioase privind siguranța industriei lor de microcipuri. În state precum Sri Lanka sau Filipine s-a trecut deja la raționalizarea combustibilului.

Marii consumatori ai continentului, precum China, au reușit să se protejeze mai bine. Beijingul deține rezerve pentru câteva luni și a sporit achizițiile din Iran. India profită, de asemenea, de posibilitatea de a cumpăra energie din Rusia.

Rămâne de văzut dacă SUA a prevăzut corect toate aceste efecte economice secundare. Un conflict prelungit ar putea declanșa o undă de șoc asupra întregii economii globale.