Analizele care pot depista diabetul înainte să apară simptomele. Dr. Vișinescu: „Aproximativ 16,5% dintre adulții români se află în zona de risc”

Tocmai de aceea, specialiștii atrag atenția asupra importanței screeningului și a analizelor efectuate la timp. În multe situații, diabetul poate fi descoperit înainte de apariția simptomelor, iar intervenția precoce poate preveni complicații grave.

Datele celui mai amplu studiu epidemiologic realizat în România, PREDATORR, au arătat că 11,6% dintre adulți suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet. Mai mult, aproape 30% dintre români prezentau diferite forme de tulburări ale metabolismului glucozei.

În cadrul unui interviu acordat News Edge, Dr. Alexandra-Mihaela Vișinescu, Medic Specialist Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice la clinica Medikali, explică ce analize pot depista boala înainte de apariția simptomelor și care sunt persoanele ce ar trebui să se testeze periodic.

Diabetul care evoluează în tăcere

Mulți oameni asociază diabetul cu simptome evidente precum setea excesivă sau scăderea în greutate. În realitate, lucrurile sunt mai complicate. „Diabetul zaharat este o boală cronică ce poate fi diagnosticată anterior apariției simptomatologiei prin efectuarea screeningului precoce”, explică Dr. Alexandra-Mihaela Vișinescu.

Medicul subliniază că există diferențe importante între cele două forme principale ale bolii. „Diabetul zaharat de tip 2 prezintă, de regulă, o evoluție insidioasă, adesea asimptomatică în stadiile inițiale, aspect care contribuie la diagnosticul tardiv și la identificarea frecventă a complicațiilor la momentul depistării.”

Cu alte cuvinte, un pacient poate avea valori crescute ale glicemiei ani la rând fără să știe. În schimb, diabetul zaharat de tip 1 se manifestă de cele mai multe ori prin simptome evidente. „Diabetul zaharat de tip 1 este, în general, simptomatic, pacienții prezentând polidipsie (sete intensă), poliurie (urinat frecvent), scădere ponderală involuntară și fatigabilitate”, punctează medicul.

Specialiștii spun că tocmai lipsa simptomelor reprezintă unul dintre cele mai mari pericole ale diabetului de tip 2. În multe situații, boala este descoperită întâmplător, în urma unor analize de rutină sau atunci când apar deja complicații cardiovasculare, renale ori oftalmologice.

Cele trei analize care pot depista diabetul înainte de simptome

Vestea bună este că există teste simple care pot identifica boala într-un stadiu foarte timpuriu. Prima și cea mai accesibilă investigație este glicemia à jeun.

„Glicemia à jeun reprezintă concentrația plasmatică a glucozei măsurată pe nemâncate, după un post alimentar de minimum 8 ore. Avantajele determinării sale constau în disponibilitatea largă și costul redus”, explică medicul.

Această analiză este disponibilă în aproape orice laborator și reprezintă adesea primul pas în identificarea tulburărilor de metabolism glucidic. O altă investigație importantă este hemoglobina glicozilată, cunoscută și sub denumirea de HbA1c. „HbA1c reflectă media glicemiilor din ultimele 3 luni și constituie atât un criteriu de diagnostic, cât și un parametru de monitorizare al controlului glicemic.”

Spre deosebire de glicemia obișnuită, care oferă o imagine de moment, HbA1c arată cum s-au comportat valorile glicemiei pe termen lung. „Diagnosticul de diabet zaharat poate fi stabilit pe baza valorilor HbA1c ≥6,5%, în timp ce țintele terapeutice pentru controlul glicemic sunt în general sub 7%, acestea fiind individualizate în funcție de vârstă, comorbidități și riscul de hipoglicemie”, precizează Dr. Vișinescu.

Totuși, există și situații în care acest test poate fi mai puțin relevant. „HbA1c poate să nu fie un test adecvat la persoanele cu anemie, la pacienții tratați cu eritropoietină sau la cei aflați în program de hemodializă ori tratament pentru infecția HIV”, potrivit medicului.

Al treilea test utilizat este testul de toleranță orală la glucoză. Acesta presupune măsurarea glicemiei înainte și după administrarea unei soluții care conține glucoză. Testul poate identifica modificări metabolice care nu sunt întotdeauna vizibile prin simpla măsurare a glicemiei à jeun.

Prediabetul, semnalul de alarmă pe care mulți români îl ignoră

Înainte de apariția diabetului există, de multe ori, o etapă intermediară. Este vorba despre prediabet. „Prediabetul reprezintă un factor de risc important pentru progresia către diabet zaharat, dar și pentru boli cardiovasculare și alte afecțiuni cardiometabolice”, avertizează medicul. Practic, organismul începe să aibă dificultăți în gestionarea glucozei, însă valorile nu au ajuns încă la nivelurile care definesc diabetul.

Potrivit specialistului, criteriile de diagnostic sunt clare: „HbA1c între 5,7% și 6,4%. Glicemie à jeun între 100 și 125 mg/dL. Glicemie la 2 ore în cadrul testului de toleranță orală la glucoză între 140 și 199 mg/dL. Aceste valori ar trebui privite ca un semnal de alarmă.”

Datele studiului PREDATORR arată că aproximativ 16,5% dintre adulții români se află în această zonă de risc, ceea ce înseamnă sute de mii de persoane ar putea dezvolta diabet în următorii ani dacă nu iau măsuri. Dr. Vișinescu explică și care sunt afecțiunile frecvent asociate cu prediabetul. „Prediabetul se asociază frecvent cu obezitatea, în special obezitatea abdominală sau viscerală, dislipidemia și hipertensiunea arterială.”

Mai exact, excesul de grăsime abdominală, trigliceridele crescute, colesterolul HDL scăzut și tensiunea mare formează un tablou care crește semnificativ riscul de diabet și de boli cardiovasculare.

Cine trebuie să își facă analize și cât de des

Una dintre cele mai importante întrebări este cine ar trebui să se testeze. Potrivit recomandărilor actuale ale American Diabetes Association, screeningul trebuie început mai devreme decât cred mulți oameni.

Există însă și categorii de persoane care trebuie investigate chiar mai devreme. „Testarea pentru prediabet sau diabet zaharat de tip 2 la persoanele asimptomatice trebuie luată în considerare la adulții de orice vârstă cu suprapondere sau obezitate care prezintă unul sau mai mulți factori de risc”, puntează medicul.

Printre aceștia se numără:

• antecedente familiale de diabet;
• boli cardiovasculare;
• hipertensiune arterială;
• dislipidemie;
• sindromul ovarelor polichistice;
• sedentarism;
• obezitate severă;
• ficat gras asociat disfuncției metabolice;
• acanthosis nigricans.

Într-o țară în care peste un milion de oameni trăiesc deja cu diabet și în care un număr important de cazuri rămân nediagnosticate, specialiștii spun că analizele periodice pot face diferența dintre prevenție și boală. Datele internaționale arată că aproximativ 1,3 milioane de adulți din România trăiesc cu diabet, iar multe cazuri sunt descoperite tardiv.

Diabetul nu începe atunci când apar simptomele. Începe cu mult înainte. Iar o analiză efectuată la timp poate oferi șansa unei intervenții care să prevină complicațiile și să mențină calitatea vieții pentru mulți ani.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!