AI începe „să se joace” cu mediul înconjurător. Pe unde trece granița între beneficii și pierderi

Problema principală a AI este reprezentată de infrastructurile deosebit de energofage care stau la baza funcționării sale.

1. Consumul uriaș de energie al centrelor de date

Modelele de inteligență artificială sunt antrenate și operate în centre de date care folosesc mii de servere. Acestea consumă cantități foarte mari de electricitate atât pentru calcul, cât și pentru răcire. Companii precum OpenAI, Google, Microsoft și Meta investesc masiv în infrastructură AI, ceea ce a dus la creșterea consumului energetic al centrelor de date la nivel mondial.

2. Emisiile de carbon

Dacă energia folosită provine din cărbune, petrol sau gaze naturale, utilizarea AI generează indirect emisii de CO₂. Impactul diferă de la o țară la alta, în funcție de mixul energetic.

Potrivit estimărilor unor cercetători, antrenarea unui model avansat de inteligență artificială poate produce emisii comparabile cu cele generate de sute de zboruri aeriene pe distanțe lungi.

3. Consumul de apă

Serverele trebuie răcite permanent. Multe centre de date folosesc apă pentru răcire, iar consumul poate ajunge la milioane de litri anual pentru o singură instalație de mari dimensiuni.

Google se implică pentru reducerea consumului de apă

Da, aceasta este una dintre cele mai discutate probleme de mediu asociate inteligenței artificiale: consumul uriaș de apă al centrelor de date care răcesc procesoarele folosite pentru antrenarea și rularea modelelor AI.

Ce soluție propune Google?

Google a anunțat un plan prin care își propune ca până în 2030 să refacă (replenish) 120% din cantitatea de apă consumată de centrele sale de date, adică să returneze mediului și comunităților locale mai multă apă decât utilizează.

Planul se bazează pe cinci măsuri principale:

•           utilizarea sistemelor de răcire cu aer în zonele unde resursele de apă sunt limitate;

•           folosirea apei reciclate sau a apelor uzate tratate în locul apei potabile;

•           investiții în modernizarea infrastructurii de apă și canalizare;

•           raportarea transparentă a consumului de apă;

•           finanțarea proiectelor de refacere a resurselor locale de apă.

De ce este apa atât de importantă pentru AI?

Procesoarele moderne pentru inteligență artificială generează cantități enorme de căldură. Pentru a preveni supraîncălzirea, centrele de date folosesc sisteme complexe de răcire. În multe cazuri, răcirea prin evaporare consumă cantități semnificative de apă, chiar dacă este mai eficientă energetic decât răcirea exclusiv cu aer.

Google susține că în regiunile expuse secetei va prefera răcirea cu aer sau cu apă reciclată, chiar dacă aceste soluții pot necesita mai multă energie electrică.

Semnificația mai largă

Problema apei începe să devină la fel de importantă ca problema energiei în dezvoltarea inteligenței artificiale. Mai multe comunități și autorități locale contestă construirea unor noi centre de date tocmai din cauza consumului de apă și electricitate.

„Dacă energia a fost până acum principala provocare a revoluției inteligenței artificiale, apa devine noua resursă strategică. Google susține că a găsit o parte a soluției: răcire cu aer, reutilizarea apei și refacerea resurselor consumate, într-o cursă contra cronometru pentru a face AI mai sustenabil.”

4. Deșeurile electronice

Procesoarele specializate pentru AI au o durată limitată de utilizare. Modernizarea constantă a infrastructurii generează cantități suplimentare de deșeuri electronice și necesită extracția unor metale rare.

5.Danemarca a limitat extinderea centrelor de date

Operatorul danez al rețelei electrice, Energinet, a suspendat temporar aprobarea unor noi racordări pentru proiecte mari, inclusiv centre de date, după ce a primit cereri de conectare care însumau aproximativ 60 GW, de aproape nouă ori mai mult decât consumul maxim al țării. Din acestea, circa 14 GW erau asociate centrelor de date.

Danemarca nu a rămas fără curent electric, nu a avut o pană națională și nu s-a confruntat cu un colaps energetic. Problema este că infrastructura actuală nu poate absorbi rapid toate noile proiecte care solicită acces la rețea, multe dintre ele fiind legate de dezvoltarea inteligenței artificiale și a cloud computing-ului.

„Explozia cererii de energie din partea centrelor de date dedicate inteligenței artificiale a determinat Danemarca să înghețe temporar conectarea unor noi proiecte la rețeaua electrică, pe fondul presiunii tot mai mari asupra infrastructurii energetice.”

Totuși, cazul danez este important deoarece arată că AI începe să influențeze politicile energetice naționale. Chiar și o țară recunoscută pentru energia regenerabilă și infrastructura modernă întâmpină dificultăți în a acomoda ritmul de creștere al marilor centre de date.

6. Există și efecte pozitive?

Da. AI poate contribui la reducerea poluării prin:

-optimizarea consumului de energie;

-gestionarea rețelelor electrice;

-reducerea risipei alimentare;

-monitorizarea pădurilor și a poluării;

-optimizarea transportului și reducerea traficului.

În prezent, dezbaterea nu mai este dacă inteligența artificială poluează, ci dacă beneficiile economice și sociale pe care le aduce justifică impactul energetic și ecologic asociat dezvoltării sale. Pe măsură ce AI devine o tehnologie de masă, presiunea asupra companiilor tehnologice de a utiliza energie regenerabilă și infrastructură mai eficientă este tot mai mare.

Inteligența artificială nu poluează direct precum o fabrică sau o termocentrală, însă consumul uriaș de energie, apă și resurse necesare funcționării centrelor de date transformă AI într-un nou factor de presiune asupra mediului la nivel global.

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!