Bomba demografică din administrația publică. 55% din bugetari au peste 45 de ani, iar statul nu știe cine îi va înlocui

Pentru a caracteriza activitatea salariaților bugetari s-au utilizat trei expresii: „Fragmentată, supradimensionată, ineficientă”. Acesta e portretul administrației române din raportul oficial. Bugetarii sunt acuzați de îmbătrânire masivă, costuri record, nicio reformă structurală în vedere. Aceasta e concluzia ce reiese din raportul Guvernului României, intitulat Transparență privind analiza eficienței administrației publice centrale și locale.

Guvernul interimar Bolojan a publicat un raport privind eficiența administrației publice și locale care scoate la iveală o realitate demografică îngrijorătoare: peste 55% dintre salariații actuali din instituțiile publice și din companiile de stat au peste 45 de ani. Estimarea guvernamentală este că între 50 și 60% dintre aceștia vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani.

Cu alte cuvinte, România se pregătește să piardă, printr-o pensionare în bloc, un segment masiv din forța de muncă bugetară. O va face fără un plan coerent de înlocuire și fără o reformă a sistemului care să justifice, la scală mai mică, aceleași structuri.

Oportunitate sau criză anunțată pentru bugetari?

Raportul vine cu un detaliu politic semnificativ: Guvernul Bolojan a publicat și cheltuielile de personal din 2024, când premier era social-democratul Marcel Ciolacu. Cheltuielile de personal au ajuns atunci la 164,6 miliarde de lei, reprezentând 9,3% din PIB, față de 8,3% în 2023. E o creștere de un punct procentual din PIB într-un singur an.

Raportul încearcă să prezinte și o latură pozitivă: pensionările în masă pot reprezenta un mecanism natural de reducere a aparatului administrativ, dacă sunt însoțite de digitalizare, automatizare și simplificarea proceselor interne.

Documentul avertizează însă că această realitate „impune un efort major de pregătire și reconversie profesională a forței de muncă pentru generațiile viitoare” și că analiza pe grupe de vârstă poate ajuta la anticiparea domeniilor unde forța de muncă se va reduce semnificativ, semnalând nevoia de programe de reconversie și adaptare curriculară.

Concluzia raportului nu lasă loc de interpretări: „Administrația publică din România rămâne fragmentată și supradimensionată în raport cu rezultatele obținute, iar lipsa unei corelări clare între resursele alocate, performanță și impact conduce la ineficiență și risipă”.

Un diagnostic dur, formulat de un guvern demis. Sarcina tratamentului, oricât de dureroasă, revine celui care urmează.