Vârsta fermierilor, o problemă de securitate alimentară? Perspectivele sectorului agricol în România și Europa

Vărsta agricultorului  în Europa

Conform unui raport al Autorității Europene de Statistică (Eurostat) doar 6% dintre fermieri au sub 35 de ani. Mai mult, dacă vorbim de managerii de fermă, unul din 3 au vârsta cuprinsă între 35 și 54 de ani. Adică 36%.

Per total doar 12% dintre fermieri au sub 40 de ani. Iar vârsta medie a lucrătorului agricol este de 57 de ani.

Care este situația în România

La sfârșitul anului trecut statisticile arătau că 52% dintre antreprenorii în domeniu  se aflu în categoria de vârstă 45-60 de ani. 31% aveau între 35 și 45 de ani. Iar tinerii dub 35 de ani reprezentau doar 8% dintre aceștia. Atenție, însă, aceste date se referă la antreprenori. Adică persoanele care dețin și administrează propriile exploatații agricole.

În privința angajaților, datele Institului Național de Statistică (INS) arată că în 2023, în agricultura din România lurau 915.943 de persoane. Astfel, din totalul de 7,697 milioane de persoane ocupate din România în 2023, 8,3% erau lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

INS operează cu două concepte extrem de relevante în domeniul agricol

Primul este ”lucrător pe cont propriu”. Adică persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu de membrii familiei neremuneraţi. În această categorie intră și zilierii ocazionali, agricultorii individuali sau care lucrează în asociații agricole, membrii societăților agricole sau cooperativelor neagricole care lucrează ca proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform Legii 36/1991.

Cel de-al doilea- ”lucrător familial neremunerat” este persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă. Acesta nu primeşte remuneraţie sub formă de salariu sau plată în natură. Gospodăria ţărănească (agricolă) este considerată o astfel de unitate.

Statistica menționată arată că 85,7% din totalul populaţiei ocupate din România sunt salariați. În timp ce lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezintă 13% din populaţia ocupată. Și locuiesc în proporţie de 82,4% în mediul rural.

De ce nu le place tinerilor agricultura

Oricum am studia și combina datele din rapoarte, concluzia este aceeași. Tinerii nu se înghesuie să se facă agricultori. Motivele principale sunt două.

Primul – munca nu este ușoară. Chiar și în epoca modernă, când aportul tehnologic este substanțial. Nu toate lucrările agricole se pot efectua mecanizat. Unele sunt mult prea minuțioase. În domenii precum horticultura sau creșterea albinelor majoritatea muncilor rămân preponderent umane. Și nu toate fermele își permit tehnică de ultimă oră.

Un alt factor este raportul dintre orele de muncă și salariul primit. Dacă ar fi să ne luăm după cifrele oficiale media ar fi de 38,2 ore pe săptămână. Adică sub media pe toate domeniile de activitate. Care este de 40,1 ore pe săptămână. În 2024 salariul minim garantat în agricultură și industria alimentară era de 3700 de lei.

În realitate, însă, agricultura nu este un domeniu cu orar fix. Ai perioade când muncești de dimineață până seara, uneori și noaptea sau în weekenduri.

În plus, o bună parte dintre fermele de la noi sunt mici exploatații, cele mai multe familiale. Adică vorbim de lucrători familiali neremunerați.

Educația în agricultură

În ceea ce-i privește pe antreprenori și pregătirea profesională, la acest capitol România stă bine. Conform Care Albe a Agriculturii, 67% dintre antreprenorii agricoli au studii universitare de licență, iar 16% sunt absolvenți de master. Acest profil indică deschidere spre modernizare, digitalizare și integrarea bunelor practici europene.

Pe de altă parte 16% au studii medii, menținând legătura cu un tipar tradițional al fermierului bazat pe experiență practică.

Disproporție între femei și bărbați

Dacă vorbim despre proprietari și administrator de ferme, femeile ocupă un procent semnificativ – 30% – ceea ce depășește ușor media europeană.

Implicarea lor este vizibilă în horticultură, producția vegetală, afaceri zootehnice de mici dimensiuni și procesarea produselor tradiționale, contribuind la diversificarea și profesionalizarea sectorului.

Pe de altă parte, aceleași statistici ne spun că 79% dintre antreprenorii în agricultura sunt căsătorți, marea majoritate având și copii, ceea ce înseamnă că multe dintre femei nu numai că nu sunt remunerate, dar nici măcar nu-și găsesc locul în aceste cifre.

O statistică datând din 2019 spune că 48, 3% dintre persoanele active în agricultură erau  femei. La acea dată, din cele peste 2 500 000 de persoane cu statut de membri ai familiilor de agricultori 67,4% erau femei.

O nouă tendință

După experiența pandemiei, în România, ca de altfel și în restul lumii, mulți tineri au luat în considerare schimbarea radicală a stilului de viață.

Astfel, 6 din 10 cumpărători de solarii sunt persoane tinere, cu vârste între 28 și 45 de ani, arată datele unui producător de solarii profesionale. Conform datelor oficiale, România are cel mai mare număr de fermieri din Uniunea Europeană – aproape 3,5 milioane – iar 90% dintre aceștia dețin ferme mici, de sub 5 hectare.

„Românii au devenit tot mai preocupați de agricultura în solar, mai ales pentru că mulți s-au mutat în mediul rural în ultimii ani. Interesul a crescut odată cu pandemia și s-a menținut, în special în rândul tinerilor care lucrează de la distanță sau ca freelanceri. Pentru ei, agricultura în solar este un hobby și o sursă de consum propriu. Acum primim tot mai multe comenzi de la persoane tinere și familii cu copii mici, care își doresc legume proaspete și mai ales sănătoase, fără chimicale. Dacă înainte de pandemie clienții principali aveau peste 60 de ani, acum majoritatea sunt tineri între 28 și 45 de ani. Iar în ultimii 10 ani am văzut cum apar tot mai mulți fermieri care cultivă culturi premium și plante exotice în România.

Potențialul este infinit. Conform datelor oficiale, România este țara cu cel mai mare număr de fermieri din Uniunea Europeană, aproape 3,5 milioane. Iar 90% dintre aceștia dețin ferme mici, de sub 5 hectare”, spune antreprenorul Răzvan Pătrașcu, citat de Adevărul.

Perspective

În deja celebra Viziune asupra agriculturii a Comisiei Europene, întinerirea sectorului este unul dintre scopurile ambițioase stabilite.  Obiectivul este de a dubla numărul tinerilor agricultori din Uniunea Europeană până în 2040, pentru a ajunge la 24%.

Aceasta propune includerea în următoarea politică agricolă comună (PAC) a unui „pachet de start” de până la 300.000 de euro pentru a ajuta tinerii agricultori să se lanseze în activitate. Comisia recomandă, de asemenea, ca țările europene să aloce cel puțin 6% din cheltuielile agricole pentru măsuri destinate sprijinirii tinerilor fermieri.

Alte măsuri includ deschiderea programului Erasmus pentru tinerii antreprenori și pentru fermieri. Precum și crearea unui observator european al terenurilor. Pentru a promova accesul la terenuri, a sprijini transferul fermelor și a preveni speculațiile cu terenuri.

De asemenea, UE dorește să creeze „servicii de înlocuire în ferme”, care să îi înlocuiască pe fermieri în perioade de boală, concediu sau atunci când trebuie să aibă grijă de alte persoane.

Alături de inovațiile tehnologice în domeniu și implicarea din ce în ce mai mare a  inteligenței artificiale, se speră că aceste măssuri vor fi în măsură să determine viitoarele generații să se reorienteze către sectorul agricol.