Vaccinul, denumit Nous-209, este conceput pentru a reduce riscul apariției cancerelor de colon, rect, endometru și stomac la persoanele cu sindrom Lynch – o afecțiune genetică ce crește semnificativ probabilitatea dezvoltării unor tumori de-a lungul vieții.
Ce este sindromul Lynch și de ce riscul este atât de ridicat
Sindromul Lynch este una dintre cele mai frecvente boli ereditare asociate cu cancerul colorectal. Persoanele diagnosticate cu această mutație genetică pot avea un risc de până la 80% de a dezvolta cancer de colon pe parcursul vieții, aproximativ 60% pentru cancer endometrial și în jur de 20% pentru cancer gastric, pe lângă alte tipuri tumorale.
În prezent, strategia medicală pentru acești pacienți presupune monitorizare intensă, colonoscopii repetate, screening ginecologic frecvent sau chiar intervenții chirurgicale preventive. Deși eficiente în reducerea mortalității, aceste măsuri au un impact major asupra calității vieții.
O abordare diferită: „interceptarea” cancerului
Vaccinul Nous-209 introduce o strategie inovatoare, numită „interceptare oncologică”. Conceptul presupune antrenarea sistemului imunitar pentru a identifica și elimina celulele precanceroase sau canceroase în faze foarte timpurii, înainte ca boala să devină clinic manifestă.
Tehnologia folosită implică un adenovirus inactivat, derivat din primate, care transportă 209 antigene – proteine regăsite frecvent în tumorile asociate sindromului Lynch. Scopul este declanșarea unui răspuns imun specific împotriva acestor markeri tumorali.
Rezultatele fazei Ib/II ale studiului au fost publicate în revista științifică Nature Medicine și indică un profil bun de siguranță, precum și un răspuns imun robust și de durată.
Primele date clinice: 45 de pacienți evaluați
În prima etapă au fost incluși 45 de pacienți diagnosticați cu sindrom Lynch care prezentau leziuni precanceroase (polipi), dar nu dezvoltaseră încă cancer colorectal. Participanții au primit vaccinul și o doză de rapel.
Potrivit datelor raportate, tratamentul a fost bine tolerat, fără efecte adverse severe. Mai mult, analiza imunologică a arătat că limfocitele T activate de vaccin au persistat cel puțin un an și au demonstrat capacitatea de a recunoaște și distruge celule tumorale în condiții de laborator.
Un rezultat considerat deosebit de încurajator este absența adenoamelor avansate la pacienții vaccinați în perioada de urmărire.
Ținta biologică: instabilitatea microsatelitară
Tumorile asociate sindromului Lynch sunt caracterizate prin instabilitate microsatelitară – erori repetate în anumite regiuni ale ADN-ului care duc la așa-numita hipermutabilitate. Aceste modificări genetice generează proteine anormale (neoantigene), care pot fi recunoscute de sistemul imunitar dacă acesta este „antrenat” corespunzător.
În cadrul experimentelor de laborator, leucocitele recoltate de la pacienții vaccinați au fost expuse la celule canceroase modificate genetic pentru a exprima aceste proteine. Celulele imune au identificat și distrus țintele tumorale, confirmând mecanismul de acțiune anticipat.
Următoarele etape și posibilul calendar
După rezultatele favorabile din faza timpurie, cercetătorii pregătesc studiile clinice de fază II și III, care ar putea include între 1.200 și 1.400 de pacienți la nivel internațional. Aceste etape vor evalua eficacitatea clinică pe termen lung, doza optimă și durata protecției imune.
Dacă datele viitoare confirmă beneficiile observate până acum, vaccinul ar putea deveni disponibil în intervalul 2029–2031, inițial pentru persoanele cu risc genetic crescut. Ulterior, cercetătorii iau în calcul extinderea utilizării către populația generală.
Cine a dezvoltat vaccinul
Nous-209 a fost dezvoltat de compania elvețiană de biotehnologie Nouscom, specializată în imunoterapii oncologice de nouă generație. Reprezentanții companiei susțin că această platformă ar putea avea aplicații atât în prevenție, cât și în tratamentul cancerelor avansate, transmite ABC.es.
Dacă studiile viitoare își vor confirma promisiunea, conceptul de vaccin preventiv anticancer ar putea trece din zona experimentală în practica medicală, marcând o schimbare majoră în modul în care este abordat riscul oncologic la persoanele cu predispoziție genetică.
