De la pana scriitorului la masa negocierilor. Uniunile Scriitorilor din România și Moldova cer ca reunificare să devină proiect de țară, nu ideal de sertar

Reunificarea dintre România și Moldova iese din retorică și intră în politică. Uniunile scriitorilor de pe ambele maluri ale Prutului lansează un apel cultural cu greutate instituțională.

Există momente în care vocea literaturii ajunge înaintea celei a politicii. Unul dintre ele s-a produs la sfârșitul lunii aprilie 2026, când Uniunile Scriitorilor din România și din Republica Moldova au emis un comunicat comun prin care cer ca reunificarea celor două state românești să fie ridicată de la rangul de aspirație culturală la cel de prioritate națională, transpartinică, asumată instituțional. Documentul, semnat de Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, și de Teo Chiriac, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, subliniază că, indiferent de opțiunile ideologice specifice pluralismului democratic, românii de pe ambele maluri ale Prutului împărtășesc aceeași tradiție, același teritoriu, aceeași limbă, cultură, literatură și, în fond, aceeași identitate națională.

Anunțul a fost transmis de Agerpres și preluat inclusiv de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, care nota:

„Într-un moment când mai toate energiile se îndreaptă către moțiunea de cenzură (ce se va întâmpla dacă… sau dacă…), vă rog să permiteți literaturii, o aristocrație a aceleiași limbi române vorbită în două state vecine, să readucă în discuție idealul reîntregirii prin această declarație comună a Uniunii Scriitorilor din România și Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova” scrie Varujan Vosganian pe pagina sa de socializare.

De la declarația de intenție a scriitorilor la fapte

Dar comunicatul nu se oprește la afirmarea unui principiu. Cele două uniuni cer trecerea de la declarații de intenție la fapte concrete, respectiv elaborarea unui scenariu realist și riguros fundamentat — politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural — al obiectivului de Unire. În acest scop, propun constituirea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate dimensiunile procesului și să conceapă totodată o strategie de comunicare și promovare a proiectului în ambele state, dar și în dialogul cu partenerii externi. independentnews

Apelul scriitorilor răspunde unui moment politic concret. Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat publicației Le Monde, că reunificarea cu România ar permite Republicii Moldova să adere mai rapid la Uniunea Europeană. Ar fi o soluție care ar scurtcircuita anii de negocieri și ar elimina totodată dificilul dosar transnistrean. Ea a precizat că o astfel de decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor.

Nicușor Dan a răspuns ferm, dar cu măsura unui politician care cunoaște complexitatea momentului: „Din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova vor dori. Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”.

Două țări, două academii

La rândul lor, instituțiile academice vin să completeze tabloul. Academia Română și Academia de Științe a Moldovei au lansat pe 23 februarie 2026 un apel comun către Parlamentul României privind posibilitatea înființării unei Filiale a Academiei Române la Chișinău, prin modificarea Legii din 2001.

Cele două instituții reafirmă că reîntregirea spirituală, culturală și științifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unități politice viitoare, amintind că Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la origini vocația unității românilor, printre membrii fondatori numărându-se și trei personalități din Basarabia.

Reunificarea rămâne o chestiune complicată

Dezbaterea rămâne, totuși, mai complicată decât o entuziasm colectiv. Sandu însăși a avertizat că orice proiect perceput ca impus din exterior riscă să activeze rezistențele identitare ale acelei părți a populației moldovene care nu se regăsește în termenii propuși. Euroscepticismul există în Moldova, instrumentalizarea temei în campanii electorale a produs deja reacții adverse, iar cei aproximativ 450.000 de locuitori din Transnistria rămân o ecuație fără răspuns în orice scenariu de reunificare.

Cu toate acestea, ceva s-a schimbat în primăvara lui 2026. Dincolo de intenția manifestă a scriitorilor, pentru prima dată de mulți ani, reunificarea nu mai este doar un subiect de conferință sau de manifest poetic. Nicușor Dan și Maia Sandu s-au întâlnit la reuniunea Comunității Politice Europene de la Erevan, pe 3-4 mai 2026, unde ambii au participat la Grupul pentru Republica Moldova, un forum inițiat în 2024 de România și Franța pentru consolidarea sprijinului internațional față de Chișinău. Uniti Schimbam Proiectul de țară despre care vorbesc scriitorii prinde, încet, contur instituțional.