Un fermier din Olt cultivă viță-de-vie în solare și obține struguri de masă timpurii: „Am fost căutat de câteva lanţuri de retail din România”

O inovație importantă prinde contur în sectorul horticol din județul Olt. Un fermier a ales să cultive viță-de-vie în spații protejate. Activitatea se desfășoară în comuna Pleșoiu, unde suprafața cultivată a ajuns la aproape un hectar de solare. Recolta timpurie aduce pe piață struguri proaspeți cu mult înaintea perioadei clasice de coacere în câmp deschis.

Ion Păunel povesteşte că experimentul său a început în urmă cu câțiva ani. Totul a plecat de la o documentare riguroasă și căutarea unor soluții alternative pentru agricultura locală.

 „În 2021 am cochetat cu această idee. Am citit foarte, foarte mult despre producția de struguri de masă în spații protejate. Nu a fost prea multă literatură de specialitate pentru că nu este chiar atât de cunoscut atât în Europa, cât și în România. Cel mai mult am găsit literatură de specialitate și păreri în Republica Moldova și puțin mai dezvoltat, într-adevăr, pe Grecia și Italia”, a declarat fermierul.

La aceste culturi, experţii vin din Est, a descoperit Păunel.

„Și, spre surprinderea mea, cei mai dezvoltați în această cultură în spații protejate a strugurilor de masă sunt cei din Uzbekistan și Kazahstan. Nu șiam acest lucru. Și de atunci am cules foarte multă informație. Am luat decizia de a cultiva soiuri de masă timpuri și extratimpuri”, a spune acesta.

Materialul genetic inițial a fost adus din Republica Moldova, fiind ulterior multiplicat pe plan local. Primele rezultate au apărut în anul 2022, iar afacerea a continuat să crească de la suprafața inițială de jumătate de hectar până la dimensiunile actuale.

Adaptarea la cerințele pieței și evoluția geneticii

Piața consumatorilor este dinamică, iar acest lucru cere o adaptare constantă a speciilor cultivate, mărturiseşte Ion Păunel. Soiurile timpurii alese la începutul proiectului fac loc acum unor opțiuni moderne, adaptate preferințelor actuale ale cumpărătorilor.

Evoluția soiurilor și preferința tot mai mare pentru fructe fără sâmburi schimbă strategia agricolă adoptată în solare.

 „Dacă genetica din urmă cu 5-6 ani aceea era și am luat tot ce era mai ok pentru timpurile alese, în 2-3-4 ani de zile lucrurile s-au schimbat și urmează ca o parte din soiurile care de fapt erau timpurii pe acea vreme, să le înlocuiesc pentru că a apărut ceva mult mai bun și mult mai timpuriu”, spune Păunel.

Culturi bio

Fermierul mai precizează că strugurii din solarii sunt sută la sută bio, deoarece nu există tratamente fitosanitare decât pentru perioada când viţa-de-vie este în repaus vegetativ.

„Pentru că, până la urmă, viticultura în spații protejate, struguri de masă, este pentru a obține o cultură extra timpurie sau extra sezon, pentru a obține un preț mai bun și așa mai departe. În plus, costurile de producție sunt mult mai mici și nu există tratamente fitosanitare decât până dau lăstarii. Adică, atunci când ea este în repauz vegetativ. Într-un fel sau altul putem spune bio”, a explicat fermierul din județul Olt.

Diferența de calendar față de cultura clasică este considerabilă. Strugurii obținuți în solare ajung pe tarabe cu cel puțin trei săptămâni mai devreme decât cei cultivați în aer liber.

Cererea consumatorilor orientează investițiile viitoare spre noi categorii de fructe.

 „Dar vă spuneam că atunci am luat cele mai timpurii soiuri de care citisem și aflasem eu, iar între timp genetica a ajuns departe. Și două lucruri s-au întâmplat în piața strugurilor de masă. Au apărut soiurile apirene, fără sâmburi. Se găsesc în retail și le cere și consumatorul. Și atunci trebuie să ne adaptăm. Au apărut soiuri mai timpurii decât ce aveam eu. Trebuie să mă adaptez și să cultivăm dintr-acelea. Iar pentru anul următor o să introduc și câteva din aceste soiuri”, a precizat Păunel.

Strategia comercială depinde direct de evoluția preferințelor cumpărătorilor.

 „Ne dăm după piață cum ar veni. Dacă pierdem trendul, nu e bine”, a adăugat acesta.

 Asocierea culturilor în spațiile protejate

Ion Păunel spune că suprafețele acoperite sunt utilizate eficient pe tot parcursul anului prin practicarea unor culturi paralele. În perioada de primăvară, solariile găzduiesc verdețuri, ridichii, ceapă verde și salată, care coexistă cu vița de vie aflată în primele stadii de vegetație.

Ulterior, spațiul este folosit pentru culturi de tomate și ardei, ponderea principală revinind roșiilor. Această metodă maximizează randamentul economic al fiecărui metru pătrat cultivat.

Planurile pe termen lung prevăd totuși o specializare treptată a spațiilor pe măsură ce butucii de vie se dezvoltă.

 „După anul cinci sau șase, ușor, ușor, o să mergem pe același tip de legume, dar recomandările sunt să mergem pe legume cu talie mai joasă, gen ardei și tomate cu creștere determinată, nu nedeterminată, salate, ridichii și așa mai departe. Pentru că devine o concurență a aerului între plante. Adică, fiecare are nevoie de aer și hrană”, a menționat Ion Păunel.

Sistemul de conducere ales este cel tip pergolă, recomandat de specialiști pentru obținerea unor randamente optime și a unei calități superioare a producției.

Desfacerea produselor și extinderea la nivel regional

Valorificarea recoltei se realizează în prezent prin intermediul piețelor locale și tradiționale, o parte însemnată ajungând la Sibiu sau în piețele din Slatina. O altă componentă importantă o reprezintă vânzarea en-gros.

Pentru viitor, planurile includ colaborarea directă cu marile rețele comerciale, deși momentul nu este considerat potrivit până la stabilizarea completă a volumelor produse.

 „Momentan, la nivelul meu vorbesc, desfacerea o fac doar în piețe. Foarte mult vindem la Sibiu noi și în piețele locale, cum ați văzut și în această Piață a Producătorilor locali de la Slatina. Mai vindem și en-gros, urmând ca de anul următor, când voi stabiliza producția într-un fel sau altul, să facem și contract cu retail-ul. Nu vă ascund că am fost căutat de câteva lanţuri de retail din România, dar încă nu sunt pregătit așa cum trebuie. Deci cerință ar fi”, a declarat Ion Păunel, fermier din județul Olt.

Alţi fermieri urmează modelul

Experiența acumulată la Pleșoiu inspiră și alți agricultori din regiune. Sprijinul acordat altor producători locali contribuie la dezvoltarea acestui sector agricol inovator în mai multe localități din sudul județului.

 „În județul Olt, eu personal am ajutat peste 10 fermieri cu obținerea materialului săditor și așa mai departe, în zona de sud, de la Scărișoara, Izbiceni, cred că și Vădăstriţa”, a afirmat Păunel.

Obiectivul final al investiției vizează trecerea exclusivă la exploatarea plantației viticole după atingerea maturității complete a butucilor.

 „Eu am pus această viță de vie în solar ca, în anul 7-8 de producție, să ne ocupăm doar de vița de vie în solar. Atunci ar trebui să fie profitabilă. În sensul că să avem calitate și cantitate maximă. Deci o viță de vie în sistem pergola, sistemul ăsta de conducere, are un potențial de producție de la 45 de tone la hectar până la 100-120. Recomandarea specialiștilor este de 40-50 de tone pentru a obține extratimpuritate și calitate”, a încheiat fermierul oltean.