Primarul care i-a pus la muncă pe beneficiarii ajutorului social. Unii au renunțat la bani

În comuna Brebeni din județul Olt, primarul Florin Cîrstea a reuşit o schimbare de paradigmă în ceea ce îi priveşte pe beneficiarii venitului minim de incluziune (VMI). Nu este vorba despre o invenție legislativă, ci despre aplicarea riguroasă a unor norme care existau deja în legislația României, dar care au fost ignorate mult timp. Astăzi, 17 beneficiari de ajutor social din comună se prezintă cu regularitate, trei dimineți pe săptămână, pentru a curăța străzile și a îngriji spațiile verzi ale comunei.

O decizie bazată pe normalitate

Florin Cîrstea privește această inițiativă nu ca pe un proiect pilot revoluționar, ci ca pe o revenire la firesc.

„Acesta nu este o idee ieşită din comun. Este normalitate”, declară primarul.

Legea care reglementează venitul minim de incluziune impune deja obligativitatea prestării unor ore de muncă în folosul comunității pentru persoanele apte de muncă. Diferența majoră în Brebeni a fost dată de voința politică și administrativă de a pune această lege în practică.

Sistemul a fost structurat atent, separând clar beneficiarii în funcție de capacitatea de muncă. Potrivit edilului, comuna are un total de 38 de persoane care primesc asistență socială. Dintre acestea, 17 sunt clasificate ca apte de muncă. Restul persoanelor beneficiază de scutiri legale justificate: persoane imobilizate la pat, persoane cu dizabilități sau cu afecțiuni medicale grave.

Comuna, împărţită pe sectoare

Pentru cei 17 beneficiari apți de muncă, săptămâna capătă o structură clară. Activitățile de curățenie au loc în zilele de luni, joi și vineri. Au fost stabilite trei puncte de adunare strategice: stadionul, primăria și zona unei cişmele de apă din localitate foarte vizitată. Fiecare persoană știe exact unde trebuie să se prezinte și ce sector de stradă urmează să curețe în acea zi.

Monitorizarea este strictă. Un angajat al primăriei coordonează fiecare schimb. Doar la ora 12.00, când programul se încheie, toți beneficiarii semnează condica de prezență.

Documentul ajunge pe biroul primarului în aceeași zi, asigurând o transparență totală a procesului.

„De la mine în jos, toată lumea execută”

Un aspect interesant este implicarea conducerii primăriei în activitățile de întreținere a localității.

Personalul primăriei, inclusiv viceprimarul, participă activ la acțiunile din comună. Nimeni nu este scutit de responsabilitățile ce țin de îngrijirea spațiilor publice.

„De la mine în jos, toată lumea execută”, afirmă Florin Cîrstea.

Această organizare nu a apărut prin improvizație. În lunile de după alegerea sa și până la învestirea în funcție, primarul a vizitat mai multe comune din județ, într-un fel de „pelerinaj” pentru a învăța bunele practici de la edili cu experiență.

Costurile politice și reacția cetățenilor

Primarul recunoaște deschis că impunerea disciplinei are un cost politic. Cei trimiși să curețe străzile sunt, la rândul lor, alegători, şi s-ar putea să nu-i mai acorde votul la următorul scrutin.

„Nu mă voi prostitua niciodată politic sau administrativ. Am o linie pe care intenționez să o păstrez”, declară primarul.

În primele săptămâni, nemulțumirea a fost vizibilă. Unii beneficiari ai VMI au ales să renunțe complet la ajutoare decât să muncească. Ulterior, aceștia au revenit, solicitând reintegrarea în sistem, pe care primarul a acceptat-o.

Mai mult, atitudinea criticilor s-a schimbat în timp. Mulți cetățeni care au fost sceptici inițial față de edil, acum îi recunosc eforturile.

„Unii dintre cei mai aprigi critici sunt acum printre oamenii care mă opresc pe stradă pentru a-mi spune că fac lucrul corect”, mărturiseşte Florin Cîrstea.

Printre beneficiarii de ajutoare s-a instaurat o formă de acceptare practică: înțelegerea faptului că beneficiile financiare sunt condiționate de prestarea orelor de muncă.

Curățenia ca măsură a civilizației

Brebeni, situată pe o rută de tranzit între Slatina și următorul oraş, Drăgăneşti-Olt, se confruntă zilnic cu un flux mare de mașini. Primarul a observat prin camerele de supraveghere cum șoferii aruncă pe geam pachete de țigări, plastic sau resturi alimentare. Deși străzile sunt curățate de trei ori pe săptămână, primarul afirmă că „încă nu este mulțumit de cât de curată arată comuna”.

O cișmea foarte vizitată din comună rămâne îngrijită doar datorită muncii continue.

„Toată lumea ne laudă pentru cât de curat este acolo, dar nimeni nu știe că aproape zilnic, cineva curăță”, spune primarul.

Aceste eforturi sunt parte dintr-un set mai larg de măsuri luate îm localitatea olteană, care include siguranța cetăţeanului și ordinea publică. Un exemplu în acest sens este patrularea permanentă a jandarmeriei pe teritoriul comunei, măsură implementată după un val de furturi de catalizatoare auto, care a fost între timp stopat.