Analiză. Diplomație prin intermediul mașinilor. Relațiile dintre UE și China vor fi modelate de industria auto, în timp ce SUA privește cu interes de pe margine

Nu este un secret faptul că UE și statele sale membre se află într-un moment critic din punct de vedere economic, al securității și al politicii externe. Documentele și discursurile unor responsabili politici europeni de rang înalt din ultimii ani au evidențiat nevoia de reforme strategice. Ele sunt menite să susțină transformarea industrială și inovarea tehnologică. Însă trebuie și să gestioneze dependența față de China și concurența cu aceasta, să echilibreze relația cu Statele Unite.

China are o viteză în plus față de UE în industria auto

Toate în timp ce este necesar să înregistreze progrese și în ceea ce privește obiectivele climatice. Aceste priorități complexe și suprapuse sunt evidente în industria auto europeană. Ea a fost considerată un exemplu al dinamismului Europei și acum este o sursă de îngrijorare crescândă.

Creșterea rapidă a exporturilor de automobile din China către Europa contrastează cu performanța slabă a producătorilor auto europeni din China. Dar și cu progresul lent al blocului în ceea ce privește mobilitatea electrică și digitalizarea.

Dezbaterea privind sectorul auto și vehiculele electrice din Europa este marcată de două aspecte central. Factorii de decizie trebuie să sporească competitivitatea europeană, care a înregistrat o scădere relativă în ultimii ani. În tot acest timp face față tot mai greu concurenței intense din partea Chinei.

Cum își poate proteja UE industria auto în fața Chinei

Există o dezbatere deschisă cu privire la măsura în care costurile reduse de producție din China sunt legate de subvenții. Acestea denaturează concurența. O altă dezbatere este despre supracapacitate, în comparație cu o dinamică inovatoare și competitivă. Explorarea acestei distincții rămâne importantă, deoarece practicile de fabricație și inovarea pot fi replicate, reproduse și transferate. 

Asta înseamnă că acceptarea concurenței cu China și a investițiilor străine directe în anumite domenii poate avea potențiale beneficii. În realitate, este dificil să se distingă unde se termină subvențiile și unde începe inovarea. Chiar și în afara Chinei, statul începe să joace un rol mult mai activ în sprijinirea industriilor strategice. Această dinamică complică utilizarea măsurilor comerciale.

Conform normelor Organizației Mondiale a Comerțului sunt menite să permită actorilor interni să recupereze decalajul. Asta s-ar putea transforma mai degrabă în supraviețuirea la nesfârșit pe o piață protejată.

Guvernele UE au nevoie de strategii noi

Guvernele sunt nevoite să-și regândească relația cu companiile din industria auto. Se întâmplă pe măsură ce lanțurile lor valorice globale devin potențiale riscuri geopolitice și economice. Mulți producători europeni au reacționat cu întârziere la recunoașterea potențialului vehiculelor electrice. Asta a dus la întârzierea unor progrese semnificative în integrarea digitală, în contextul unei concurențe chineze intense.

Companiile auto occidentale tradiționale vor trebui să recupereze noi decalaje. De exemplu la platformele digitale și capacitățile de conducere autonomă. Ele tind să aibă performanțe puternice în cazul vehiculelor electrice.

Companiile cu o influență politică puternică din industria auto, în special din Germania, sunt puternic expuse pe piața chineză. Totuși ele au continuat să investească în China. Cu toate acestea, cererea este destul de redusă de vehicule electrice în Europa. Și asta ar putea părea o ușurare pentru producătorii auto europeni, dar ar putea exacerba și mai mult concurența cu China.

Lanțurile de aprovizionare, un subiect sensibil

Ar fi o greșeală să ignorăm complet raționamentul companiilor din industria auto în ceea ce privește organizarea lanțurilor lor de aprovizionare. Dacă factorii de decizie politică doresc să aducă schimbări în lanțurile de aprovizionare, trebuie să abordeze structura de stimulente care stă la baza acestora.

Cheltuielile substanțiale din cadrul politicii industriale din China, de care beneficiază industria auto, sunt bine documentate. Dar industria beneficiază, de asemenea, de lanțuri de valoare integrate și de avantajele de cost asociate producției din China. De exemplu, Tesla, cu sediul în SUA, al doilea producător de vehicule electrice din lume, și-a folosit fabrica din Shanghai, China. De acolo au exportat sute de mii de mașini în Europa, în loc să-și extindă producția din SUA sau Europa.

Și dacă industria chineză s-ar consolida și ar reduce supracapacitatea de producție, Europa va avea în continuare un decalaj de competitivitate. În acest context, companiile chineze ar putea să-și intensifice investițiile în Europa pentru a avea acces la piața UE.

SUA ar putea limita mașinile și componentele din China

O mare parte din capacitatea Europei de a modela standardele, lanțurile valorice și deciziile companiilor privind locația de producție va depinde de cerere.  Dacă cererea europeană continuă să fie puternică pentru vehicule electrice va putea aduce investiții chineze pe continent.

Relațiile dintre SUA și China vor continua, de asemenea, să afecteze lanțurile valorice globale. De exemplu, actualele reguli americane privind vehiculele conectate. Astfel, mașinile care conțin anumite componente și software fabricate în China sau de companii chineze ar putea să nu mai fie vândute în SUA. Asta reprezintă o provocare pentru mai multe companii auto europene.

Europa însăși va trebui să facă față implicațiilor de securitate legate de vehiculele conectate. Chiar dacă pare din ce în ce mai puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în coordonare cu Statele Unite. Exporturile auto europene s-ar putea confrunta, de asemenea, cu tarife mai mari pentru a intra pe piața americană. Asta dacă nu se ajunge la un acord între Washington și Bruxelles. Lucru care ar complica și mai mult perspectivele companiilor europene care se bazează pe lanțuri valorice globale complexe.

Relații geopolitice în schimbare

Transformarea industrială necesară pentru ca industria auto europeană să-și recâștige competitivitatea este complicată de contextul geopolitic. Relația Europei cu China s-a transformat rapid în ultimii ani într-o competiție tensionată, centrată pe securitatea economică. În 2020, Beijingul și Bruxellesul negociau acordul global privind investițiile, care ar fi strâns și mai mult legăturile dintre cele două economii.

Acordul a fost suspendat de Parlamentul European în 2021. Asta după ce unii dintre membrii săi și cercetătorii europeni au fost sancționați de guvernul chinez pentru poziția lor față de Xinjiang. Schimbarea rapidă a atitudinii față de acordul de investiții cu China reflectă o schimbare mai amplă a relației. Astăzi este mult mai tensionată decât era acum un deceniu.

Invazia rusă a Ucrainei din 2022 a jucat un rol central în redefinirea perspectivelor europene asupra securității economice. Asta a supus și dependențele față de China unei analize mai atente. De atunci, relațiile dintre Uniunea Europeană și China s-au deteriorate. Comisia Europeană a adoptat o poziție mai defensivă și a lansat multiple investigații care vizează firmele chineze. Sunt instrumente noi menite să protejeze securitatea economică a Europei, așa cum e Regulamentul privind subvențiile străine.

UE este tot mai vehementă la adresa Chinei

Mai explicit, Instrumentul anti-coerciție a fost elaborat pentru a contracara coerciția economic. Asta după ce o dispută diplomatică cu Lituania a determinat China să aplice o serie de măsuri economice punitive. La nivel mai larg, 44 din cele 60 de proceduri de apărare comercială în curs la nivelul UE vizează China.

Ancheta antisubvenții privind vehiculele electrice fabricate în China a dus la impunerea de tarife la sfârșitul anului 2024. Este de departe cea mai mediatizată dintre aceste anchete și se află în centrul discuțiilor la nivel înalt dintre Bruxelles și Beijing. Excedentul de export al Europei față de China în sectorul auto a scăzut rapid în ultimii cinci ani. Asta evidențiază cât de repede se schimbă piețele și pune Bruxelles-ul în fața unor alegeri dificile în materie de politică comercială și economică.

Bruxelles se pregătește acum pentru o relație mai conflictuală cu Washingtonul sub președinția Trump. Sunt chestiuni legate de comerț, apărare și războiul din Ucraina. Această schimbare vine cu mai multe provocări. Inclusiv potențiale daune aduse economiei europene din cauza tarifelor, dar și necesitatea de a realoca mai multe cheltuieli către apărare. Este și o presiune mai mare de a se alinia cu Statele Unite în ceea ce privește restricțiile tehnologice referitoare la China. Asta în cazul în care Washingtonul ar decide să intensifice presiunea asupra Beijingului.

UE trebuie să jongleze relația cu China în funcție și de interesele SUA

În ciuda reticenței semnificative față de creșterea dependenței de China  ar putea să determine Comisia Europeană să adopte o atitudine conciliantă. Asta în ceea ce privește investițiile și comerțul cu China, pentru a evita purtarea unor războaie comerciale pe două fronturi, dacă relați cu SUA nu se îmbunătățește. Totul într-un moment în care economia europeană se străduiește să-și regăsească echilibrul.

Totuși, creșterea exporturilor din China va face ca acest echilibru să fie dificil de menținut. Mai ales că acestea ar putea intra în concurență directă cu industria manufacturieră europeană.  China și-a asumat că va crește consumul intern, dar este puțin probabil ca tendința să se schimbe pe termen scurt. Și dacă SUA vor continua să impună tarife mărfurilor din China, Europa s-ar putea vedea nevoită să absoarbă un număr tot mai mare de exporturi.

Comerțul și inovarea în sectorul auto

Importanța sectorului auto pentru economia europeană nu poate fi subestimată. Patru dintre cei mai mari zece producători auto la nivel mondial au sediul în Europa. Sectorul auto reprezintă aproximativ 8 % din valoarea adăugată a industriei prelucrătoare și peste 6 % din totalul locurilor de muncă din UE. Importanța sectorului variază, de asemenea, semnificativ de la o regiune la alta. Asta complică economia politică a sectorului, întrucât unele țări au mult mai puțin de pierdut decât altele.

Provocările de pe piața auto survin într-un moment crucial pentru Europa. UE încearcă să relanseze o economie aflată în stagnare. În acest context, Comisia Europeană și statele membre au trebuit să facă față unei creșteri rapide a exporturilor de vehicule electrice din China. Asta contribuie la satisfacerea cererii, având în vedere producția încă limitată de vehicule electrice din Europa. De asemenea, ar putea perturba producția europeană actuală și viitoare.

Exporturile de vehicule electrice din China includ în continuare multe vehicule Tesla. Dar și de marcă occidentală fabricate prin joint-venture-uri cu firme chineze. În același timp ponderea relativă a mărcilor chineze a crescut rapid. Merită menționat și faptul că exporturile de vehicule electrice din China către Europa ar fi atins un nivel maxim în toamna anului 2024. Asta chiar după introducerea tarifelor. Deși este probabil prea devreme pentru a spune dacă aceasta este o tendință pe termen lung.

Efectele tarifelor în industria auto

Tarifele pot avea efecte nedorite și neașteptate. Unii producători chinezi au indicat că ar putea opta pentru exportul unui număr mai mare de vehicule hibride reîncărcabile (PHEV). Acestea nu sunt supuse tarifelor. Vehiculele PHEV ar reprezenta în continuare o provocare din punct de vedere concurențial pentru producătorii europeni. Iar contribuția lor la reducerea emisiilor este mult mai redusă decât cea a vehiculelor electrice cu baterie. Cele din urmp sunt în prezent supuse tarifelor.

Are loc și o creștere semnificativă a exporturilor de vehicule cu motor cu combustie internă din China în Europa. Acestea nu sunt supuse tarifelor suplimentare aplicate vehiculelor electrice începând cu 2024. Deși Europa exportă în continuare mai multe vehicule cu motor pe combustie internă către China decât importă, creșterea merită atenție.

Exporturile globale de autovehicule cu motor cu ardere internă din China au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani. Chiar au depășit exporturile de vehicule electrice. Spre deosebire de cazul vehiculelor electrice, principala destinație a acestor exporturi nu a fost Europa, ci Rusia și Mexic. Situația s-ar putea schimba pe măsură ce calitatea autovehiculelor cu motor cu ardere internă de marcă chineză crește.

China pătrunde puternic și pe piața auto a mașinilor pe benzină

Supracapacitatea crescândă în producția de vehicule cu motor cu combustie internă îi încurajează pe producători să exporte mai mult. Schimbarea preferințelor consumatorilor a fost atât de rapidă încât ar putea dura ani de zile până când capacitatea de producție va ține pasul. Mai ales dacă piețele externe rămân disponibile.

Și în acest caz, producătorii auto occidentali ar putea fi tentați să-și folosească joint-venture-urile din China pentru a exporta către Europa. Indiferent de situație, această tendință ar putea avea consecințe dezastruoase asupra emisiilor la nivel mondial.  De asemenea, aceasta evidențiază modul în care industria europeană se confruntă cu o concurență sporită din partea Chinei.

O concurență în ceea ce privește toate tehnologiile, atât pe piața internă, cât și pe piețele terțe. Concentrarea exclusivă asupra concurenței din sectorul vehiculelor electrice ar risca să ne facă să pierdem din vedere imaginea de ansamblu.

Unii au crezut că încetinind producția de electrice, producătorii tradiționali de autovehicule cu motor cu ardere internă își pot îmbunătăți competitivitatea. În Europa, acest argument este prezentat ca un apel în favoarea neutralității tehnologice. Alții îl folosesc în favoarea relaxării cerințelor impuse producătorilor de autovehicule. Puțini ar accepta argumentul de a întârzia sau de a evita evoluția tehnologică în alte sectoare.

De exemplu, aproape nimeni nu ar susține că, pentru a câștiga cursa în domeniul AI, o țară ar trebui să-și încetinească digitalizarea. Exporturile în creștere de vehicule cu motor cu combustie internă din China demonstrează că punerea în așteptare a tranziției energetice nu va scuti Europa de provocări. Vehiculele electrice cu baterii au fost poate „canarul din mina de cărbune”. Dar nu reprezintă singura provocare cu care se confruntă Europa în ceea ce privește dezechilibrele comerciale globale sau competitivitatea.

UE este deschisă investițiilor?

La Bruxelles și în alte capitale europene, dezbaterea nu mai vizează oportunitatea de a accepta investițiile chineze. Mai degrabă ele urmăresc cum poate Europa să-și folosească accesul la piața sa pentru a atrage mai multe investiții și tehnologii de la companii chineze. Inclusiv sectoarele auto și al bateriilor.

Tarifele UE introduse în 2024 pentru vehiculele electrice din China au constituit un stimulent pentru mutarea producției în Europa. Să luăm ca exemplu Volvo EX30: vehiculul a fost inițial exportat în Europa din China. Performanța sa puternică pe piața europeană a determinat compania să anunțe că va începe producția în fabrica sa din Belgia în acest an.

Merită menționat faptul că anunțul a fost făcut la scurt timp după ce UE a lansat ancheta privind vehiculele electrice subvenționate din China. Europa se îndreaptă pe o cale foarte diferită de cea a SUA. Acolo, reglementările au determinat producătorii de automobile să elaboreze planuri de restructurare a lanțurilor lor valorice. Scopul este de a reduce riscurile legate de China.

Japonia, un exemplu pentru UE și China

În discuțiile private, interlocutorii din China și Europa fac adesea referire la dezvoltarea sectorului auto japonez din anii 1970 și 1980. Asta a dus la intensificarea tensiunilor comerciale cu Washingtonul și a fost în cele din urmă atenuată prin investiții directe în SUA. Situația este ceva mai complicată, în măsura în care Tokyo și producătorii japonezi au convenit asupra unor cote de export autoimpuse. Poate și mai important pentru că companiile auto americane au reușit să-și recâștige competitivitatea concentrându-se pe segmente ale pieței.

În plus, provocările cu care s-au confruntat companiile americane care doreau să intre pe piața japoneză nu au fost niciodată rezolvate pe deplin. Dar concurența cu companiile auto japoneze a dus la o undă de inovație în practicile de fabricație. Rămâne deschisă întrebarea dacă se pot trage aceleași tipuri de lecții de la producătorii chinezi sau nu.

În absența tensiunilor geopolitice, calea de urmat pentru producătorii auto și guverne ar include investiții reciproce și achiziții de tehnologie. Cel puțin doi mari producători auto europeni, Stellantis și Volkswagen (VW), au realizat investiții în start-up-uri chineze cu tehnologii promițătoare. Alți câțiva au încheiat acorduri relevante pentru producția lor din Europa. Stellantis a devenit investitor strategic în Leapmotor în 2023 și a început asamblarea vehiculelor la fabrica din Tychy, Polonia.

Europa nu are soluții pentru baterii

Cea mai mare lacună a Europei în lanțul valoric al vehiculelor electrice rămâne bateriile. Până în prezent, industria s-a concentrat în mare parte în Asia de Est. Companiile chineze excelează în producția de baterii cu litiu-fier-fosfat la prețuri reduse. Companiile chineze sunt principalii rafinatori ai mineralelor critice necesare pentru producerea bateriilor.

În acest segment al lanțului valoric, o anumită dependență de China și de firmele chineze este inevitabilă. Având în vedere utilizarea tot mai frecventă a controalelor la export de către guvernul chinez, UE ar face bine să adopte o strategie de echilibrare.

Anumite rapoarte sugerează că guvernul chinez ar putea influența deja deciziile companiilor din Europa. Ar încerca să-și folosească puterea economică pentru a modela deciziile de politică externă europeană. Riscul de coerciție politică și riscul geopolitic evidențiază diferența fundamentală dintre Japonia anilor 1980 și China anilor 2020. Guvernele vor trebui să se asigure că investițiile străine nu subminează unitatea UE. Asta conferă țărilor europene puterea lor de negociere.

În acest scop, UE va avea nevoie de mecanisme de coordonare mai bune pentru verificarea investițiilor. În cele din urmă, guvernele sunt mai puțin dispuse să riște pierderea oportunităților de investiții prin impunerea unor cerințe mai stricte de localizare. Asta dacă țările vecine din UE nu le vor submina și nu vor oferi condiții mai favorabile.

Oficialii europeni și-au exprimat în privat îngrijorarea că concurența internă pentru a atrage investiții chineze ar putea duce la o „cursă spre jos”. Asta ar avea implicații negative pentru toată lumea. Comisia Europeană a luat măsuri pentru o mai bună coordonare, dar drumul de urmat va rămâne probabil dificil.

În ciuda riscurilor, parteneriatele între companiile chineze și europene poate oferi oportunități de acces la tehnologii avansate. Experții europeni au fost mult mai preocupați de investițiile de tip „greenfield”, pe care statele membre le-au stimulat fără a cere nimic în schimb. Un raport recent a analizat investițiile companiilor sud-coreene și chineze în Ungaria și Polonia. El a constatat că guvernele nu au obținut angajamente privind ocuparea forței de muncă locale sau parteneriate tehnologice.

Încurajarea companiilor spre inovare

Parteneriatele ar putea constitui o cale către învățare, schimbul de tehnologie și reducerea inerentă a ponderii capitalului străin. Dar problema transferurilor de tehnologie este complexă. Nu este clar dacă transferurile de tehnologie negociate sau impuse de stat reușesc să asigure competitivitatea.

Cazul companiilor producătoare de vehicule cu motor cu combustie internă din China ar trebui să constituie un exemplu de avertisment. Trecerea la mobilitatea electrică și progresul tehnologiilor digitale au fost factorii care au transformat China într-o putere auto. Desigur, tehnologia străină a jucat un rol important chiar și în sectorul vehiculelor electrice. De exemplu, bateriile litiu-ion nu au fost inventate în China. Însă achiziționarea și dezvoltarea acestor tehnologii într-o etapă relativ timpurie au oferit firmelor chineze un avantaj inițial.

Transferurile de tehnologie au avut mai mult succes în industria turbinelor eoliene. Chiar dacă China a aplicat, de asemenea, politici agresive de localizare. Asta aa contribuit, de asemenea, la dezvoltarea unei industrii autohtone a bateriilor în China.

Planul de acțiune industrială pentru sectorul auto european, publicat recent, aduce o schimbare. Comisia Europeană se așteaptă ca statele membre să ia măsuri proactive pentru ca investițiile străine directe în industria auto să aducă valoare adăugată Europei. UE va elabora un set propus de condiții pentru investițiile străine.

Lecțiile despre China învățate de UE

Două lecții desprinse din experiența Chinei se vor dovedi utile pentru factorii de decizie europeni. Transferurile de tehnologie și asocierile în participațiune nu pot, de sine stătător, să stimuleze inovarea internă. Asta dacă nu oferă stimulente companiilor pentru a ieși din zona lor de confort. Cerințele de localizare pot fi mai eficiente în facilitarea dezvoltării unui ecosistem pe termen mediu și lung.

Cu toate acestea, aceste cerințe vor trebui să facă parte dintr-un plan cuprinzător de dezvoltare a unui lanț valoric local. Măcar pentru acele segmente considerate strategice. Ele vor necesita o viziune strategică specifică asupra nivelurilor acceptabile de participare și tehnologie chinezească. Cu cât abordarea conținutului chinezesc este mai strictă, cu atât costurile sunt mai mari și termenele mai lungi.

Sectoarele vehiculelor electrice și al bateriilor vor trebui să înregistreze o cerere în creștere în Europa. Asta pentru ca întreprinderile să aibă succes în eforturile lor de localizare. Această cerere riscă să accelereze deficitul comercial cu China pe termen scurt. Este însă necesară pentru a se asigura că întreprinderile au stimulente pentru a continua să investească. Dar și să arate că Europa are un cuvânt de spus în modelarea tehnologiei în sine prin stabilirea de standarde.

Competența Comisiei Europene de a impune condiții privind investițiile și de a efectua verificări ale acestora va depinde întotdeauna de statele member. Acestea probabil nu vor ceda această autoritate, ceea ce complică calea către o coordonare sporită. Cu toate acestea, este urgent ca Europa să ajungă la un consens cu privire la modul de abordare a investițiilor actuale și viitoare din China.

UE are nevoie de unitate în fața Chinei

În primul rând, pe măsură ce se confirmă tot mai multe investiții, partea europeană va avea o pondere din ce în ce mai mică în negocieri. În al doilea rând, cu cât vor exista mai multe reguli, cu atât statele membre vor fi mai puțin tentate să concureze între ele. Așa nu vor mai ceda nici la potențialele presiuni politice din partea Chinei.

Coordonarea nu ar trebui să însemne blocarea investițiilor străine directe. O creștere a investițiilor în Europa poate avea efecte pozitive. mai ales dacă poate stimula dezvoltarea lanțului valoric local și formarea forței de muncă locale. Într-adevăr, Europa ar trebui să privească dincolo de China pentru a-și diversifica sursele de investiții străine directe în producția de vehicule și baterii.

O poate face prin atragerea unui număr mai mare de companii coreene și japoneze în Europa și prin sprijinirea celor deja existente. Investițiile în companii locale sunt un subiect sensibil în Europa în urma cererii de protecție împotriva falimentului depuse de producătorul de baterii Northvolt. Prăbușirea Northvolt a scos la iveală, de asemenea, măsura în care compania era încă dependentă de lanțurile valorice chineze. Cu toate acestea, eșecul unei singure firme nu înseamnă că producția de baterii în Europa este imposibilă.

Europa poate învăța din eșecul SUA

Bruxelles ar face bine să învețe din eșecul Washingtonului de a-și privi politica industrială în perspectivă. De exemplu, împrumutul substanțial acordat de Departamentul Energiei companiei Solyndra. Un producător de panouri solare care a intrat în faliment în 2012. Cazul beneficiază în continuare de aceeași atenție mediatică ca și împrumutul acordat companiei Tesla. Cea din urmă a ajuns să fie o firmă de un succes remarcabil.

Previzibilitatea și gândirea pe termen lung vor constitui un avantaj pentru Europa. Asta oferă semnale clare și stimulente pentru ca firmele să realizeze investiții. Bruxelles și alte capitale vor trebui, de asemenea, să ia în considerare cu seriozitate aspectele de securitate.

În special în ceea ce privește datele și accesul la distanță la tehnologii. Administrația Trump nu a semnalat încă nicio schimbare în ceea ce privește restricțiile asupra tehnologiei chineze. Dar imprevizibilitatea de la Casa Albă ar putea îngreuna coordonarea transatlantică în acest domeniu.

Ce are UE de făcut în perioada următoare

Vestea bună este că tranziția energetică poate consolida în mod pozitiv multe dintre obiectivele economice existente ale Europei. Vestea proastă este că aceasta va necesita un capital politic semnificativ. Precum și o voință fermă într-un moment în care contextul extern se schimbă cu o viteză vertiginoasă.

Factorii de decizie europeni vor trebui să acționeze rapid dacă doresc să modeleze viitorul lanțului valoric al industriei auto. Este un lucru dificil de realizat atunci când mai multe țări democratice trebuie să ajungă la un acord. Factorii de decizie europeni ar trebui să se concentreze astăzi pe patru domenii prioritare.

Îmbunătățirea coordonării europene atât în ceea ce privește strategia industrială, cât și securitatea economică. Coordonarea poate atenua riscurile potențiale generate de investițiile străine directe sau de creșterea dependențelor.

Deschiderea față de investiții și comerț va trebui să rămână parte integrantă a strategiei Europei. Asta pentru a asigura că întreprinderile sunt expuse la presiunea concurențială și se integrează în lanțurile valorice internaționale. În plus, Uniunea Europeană va trebui să abordeze problemele de competitivitate identificate pentru industria sa. Inclusiv aspectele din sfera digitală și automatizarea industrială care nu sunt discutate în prezentul document.

 Eforturile continue ale UE de a încheia acorduri de liber schimb, exemplu Mercosur și India,duce la o prezență internațională a întreprinderilor europene. Deși reprezintă o provocare, UE ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că noile parteneriate sunt atractive pentru țările partenere.

Să rămână angajată în colaborarea cu restul lumii pe baza unor reguli convenite de comun acord și a principiului echității. Negocierile concrete cu Beijingul privind soluționarea problemei supracapacității generate de tranziția energetică a Chinei ar putea fi benefice. Dar, poate cel mai important, Uniunea Europeană poate colabora cu alți parteneri constructive. Asta ar putea exercita o presiune mai mare asupra Chinei.

Colaborare mai mare intrastate în domeniul auto

Asigurarea creșterii continue a industriei vehiculelor electrice. Se poate face prin susținerea cererii cu ajutorul unei reglementări stricte privind vehiculele cu motor cu ardere internă. Este nevoie de intensificarea coordonării la nivelul statelor member. Astfel încât programele de stimulare a vehiculelor electrice să fie comune.

Cercetările arată că producătorii auto răspund la standardele mai stricte privind combustibilul și emisiile cu mai multă inovare. Asta în ciuda costurilor inițiale potențiale, pe care guvernele poate ajuta să le reducă în anumite condiții. În cele din urmă, dacă Europa dorește să concureze la nivel global va trebui să se angajeze în această cursă și să-și valorifice piața internă.

Subvenționarea și protecția pieței funcționează întotdeauna cel mai bine atunci când sunt combinate cu stimulente puternice pentru companii. Ele să se dea pentru inovație, ca să concureze și să se concentreze pe eficiență. Una dintre lecțiile cheie din experiența Chinei este că concurența este utilă pentru a impulsiona dezvoltarea tehnologică. Ea oferă consumatorilor opțiuni atractive și generează companii puternice care pot concura la nivel internațional.

Ue trebuie să abordeze frontal riscurile generate de digitalizarea tot mai accentuată în toate sectoarele economiei. În acest scop, UE ar putea coordona mai strâns eforturile cu alți aliați democrați, printre care Japonia, Canada, Australia. Dar și, eventual, cu unele țări în curs de dezvoltare, precum India.

SUA privește cu interes relația UE – China

Securitatea cibernetică și protecția datelor vor deveni preocupări din ce în ce mai importante în următorii ani. Pentru SUA, transformarea industriei auto din Europa are o serie de implicații. Rezultatele negocierilor dintre Europa și China pe tema securității economice vor oferi indicii utile cu privire la relația bilaterală cu Beijingul.

Deși poziția Washingtonului este semnificativ diferită, probabil că se vor putea trage învățăminte din experiența Bruxelles-ului. În al doilea rând, în ciuda schimbării priorităților politicii externe a SUA, Europa este un actor economic și diplomatic important. Astfel încât stabilitatea și prosperitatea sa pe termen lung sunt în interesul Statelor Unite.

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.