Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc

Ilie Vlaicu, președintele ARA, spune pentru NewsEdge că „anul acesta, mai degrabă decât de majorări și de scumpiri, ar trebui să vorbim despre criza apei. Pentru că este o problemă majoră la nivel național”. Potrivit specialistului, râurile au ajuns la aproximativ o treime din debitele existente. Iar lacurile de acumulare sunt la 60-70%. „Este o criză hidrologică cu efecte grave”, a spus Ilie Vlaicu.

El subliniază faptul că, fără investiții într-un sistem național care să permită interconectarea surselor, România ar putea ajunge în situația în care localități întregi să rămână fără apă. „Problema este și una de timp. Infrastructura de apă nu poate fi reparată sau construită rapid. Intervenția în apă durează săptămâni”, acompletat Ilie Vlaicu. 

ExpoApa, un eveniment despre viitorul industriei apei

ExpoApa, eveniment ajuns la ediția a 26-a, este una dintre cele mai importante manifestări profesionale din regiune dedicate sectorului apei. În acest an participă 86 de expozanți din 13 țări, iar organizatorii estimează peste 4.000 de participanți. 

În România, spune Ilie Vlaicu, acest sector trebuie privit ca o industrie care poate genera dezvoltare economică. Țara noastră are în prezent proiecte de aproximativ șapte miliarde de euro gestionate de companiile de apă, însă necesarul este mult mai mare. „Avem nevoie de investiții de peste 30 de miliarde de euro. Avem nevoie de proiecte pentru extinderea și modernizarea rețelelor, pentru stațiile de tratare și epurare și în întreținerea infrastructurii deja construite”, punctează Ilie Vlaicu.

Iar dacă sunt luate în calcul și mentenanța și efectul investițiilor asupra celorlalte domenii economice, Ilie Vlaicu estimează că valoarea businessului ar putea ajunge la 60-70 de miliarde de euro. „Acești bani trebuie să fie gestionați în cunoștință de cauză, cu companii de apă puternice, constructori puternici, furnizori de tehnologie puternici, universități și institute de cercetare”, mai spune specialistul.

Apa și business-ul

„Un euro investit în apă aduce 2,5 euro în economia reală. Asta înseamnă că banii cheltuiți pentru o rețea de apă nu ajung doar la operatorul care administrează sistemul. Ei generează contracte pentru constructori, producători de echipamente, furnizori de tehnologie, proiectanți și consultanți și pot susține cercetarea și universitățile”, subliniază Ilie Vlaicu.

De aceea, adaugă specialistul, „apa trebuie reconectată la economia națională. Acesta este mesajul meu pentru guvernanți și pentru președinție”, a spus șeful ARA la ExpoApa 2026.

România riscă să plătească pentru că nu investește

O altă presiune vine din obligațiile asumate de România în Uniunea Europeană. Țara noastră trebuie să își modernizeze infrastructura de apă și canalizare pentru a respecta standardele europene, inclusiv cele legate de colectarea și tratarea apelor uzate. În lipsa investițiilor, țara riscă sancțiuni în procedurile de infringement. „Ne-am angajat în fața instituțiilor europene că vom respecta ce am zis că facem. Dar, în loc să investim, riscăm să plătim sute de milioane de euro”, a specificat Ilie Vlaicu.

În opinia sa, România riscă să piardă și mai mult timp dacă păstrează ritmul actual al investițiilor. „În anii buni, România investește cam un miliard de euro. La un necesar de investiții de vreo 30 de miliarde, ar trebui 30 de ani”, remarcă specialistul.

Iar avizele și procedurile administrative reprezintă o adevărată problemă, conform președintelui ARA. „Toate firmele se confruntă cu probleme din cauza avizelor pe care le așteaptă. În 10-12 ani, cam cât poate dura realizarea unui proiect, vine ori o criză financiară, ori evoluția tehnică este atât de mare încât ceea ce am proiectat acum 10-12 ani nu mai e valabil. În acest timp se schimbă prețurile, tehnologiile și nevoile comunităților. Iar proiectele de apă trebuie să funcționeze într-un domeniu în care schimbările climatice pun deja presiune pe resurse”, subliniază el.

Ce proiecte sunt finanțate prin bani europeni

Andrei Chivu, director general PDDTJ din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a vorbit la ExpoApa 2026 despre dimensiunea investițiilor aflate deja în lucru. Prin PDDTJ sunt finanțate în prezent 70 de proiecte din domeniul apei și a apei uzate, alături de 22 de proiecte de sprijin pentru pregătirea documentațiilor și 32 de proiecte regionale etapizate din vechiul program de infrastructură. În perioada de programare 2021-2027 au fost semnate încă 16 proiecte, în valoare de 2,6 miliarde de euro. 

„Impactul este mare și la nivel local. Cele 70 de proiecte acoperă 1.031 de unități administrativ-teritoriale. Iar investițiile vizează peste 10.000 de kilometri de rețele de apă și peste 20.000 de kilometri de canalizare”, a spus Andrei Chivu.

Oficialul a precizat că programul operațional depășește 65% absorbție. Alocarea dedicată sectorului de apă pentru perioada 2021-2027 se apropie de finalizare. În total, au fost depuse peste 1.600 de cereri, dintre care peste 1.500 au fost autorizate.

Mai sunt proiecte de făcut și localități de adus la standardele europene

Andrei Chivu a spus că mai sunt șase proiecte de semnat și că obiectivul este închiderea portofoliului de proiecte aflat în pregătire în acest an. O parte importantă a investițiilor trebuie să meargă către localitățile care încă nu respectă standardele europene. „Este imperios necesar să terminăm acest portofoliu de proiecte. Încât să nu mai fim în procedură de infringement”, a subliniat oficialul la ExpoApa 2026.

Potrivit reprezentantului MIPE, există și 22 de proiecte care au nevoie de îmbunătățiri, cu costuri estimate la aproximativ 750 de milioane de euro.

Nu lipsesc doar banii. Lipsește și o strategie unitară

Ilie Vlaicu subliniază că problema României nu este doar finanțarea. „N-am avut nici viziune, n-am avut nici strategie”, a declarat el. Președintele ARA spune că sectorul este fragmentat între mai multe instituții și mecanisme de finanțare. „În formula actuală, sunt trei ministere care finanțează, fiecare după legile lui”, a adăugat specialistul.

Liderul ARA propune, în schimb, un mecanism de guvernanță care să reunească întregul sector, de la operatorii de apă la constructori, furnizori, universități și institute de cercetare. „Nu trebuie să mai vedem apa ca pe o povară. Este o afacere în adevăratul sens al cuvântului”, a subliniat Ilie Vlaicu.

România trebuie să își refacă propriul lanț de producție

Președintele asociației spune că România trebuie să își dezvolte producția locală pentru echipamentele și materialele necesare infrastructurii de apă. „Trebuie să ne aducem materialele aici, acasă, trebuie să ne aducem producția aici, în România”, punctează el. 

Astfel,conform lui Ilie Vlaicu, investițiile în apă ar putea rezolva problemele infrastructurii și să dezvolte o industrie românească capabilă să producă o parte importantă din ceea ce este necesar.

„Nu mai acceptăm strategii făcute din birou”

Președintele ARA spune că România are deja mai multe strategii pentru sectorul apei. Dar Ilie Vlaicu le consideră insuficient de aplicate. „Există mai multe strategii, dar care, au rămas la nivel teoretic”, a subliniat el.

Specialistul spune că își dorește o strategie construită împreună de oficialii statului împreună cu oamenii care lucrează efectiv în domeniu. „ARA va schimba foaia, pentru că noi, românii, nu mai acceptăm nicio strategie făcută din birou și făcută de oricine fără să fim consultați”, a declarat Ilie Vlaicu.

Strategia propusă de ARA urmărește un mecanism eficient de guvernanță, transformarea digitală a sectorului, impulsionarea investițiilor și o planificare organizată a acestora.

Apa, între criza hidrologică și oportunitatea economică

România trebuie să investească rapid pentru a-și proteja infrastructura și resursele de apă. Seceta și fenomenele meteorologice extreme pun presiune pe sistem. În timp ce obligațiile europene cer investiții suplimentare. „România nu are un business mai mare, mai adevărat decât segmentul de apă”, a spus Ilie Vlaicu.

Andrei Chivu specifică faptul că o parte importantă a soluției este continuarea proiectelor deja finanțate și folosirea eficientă a fondurilor europene. Iar președintele ARA punctează că România trebuie să construiască o industrie puternică în jurul apei. „Putem să transformăm acest business în motor de dezvoltare a economiei naționale”, a concluzionat Ilie Vlaicu.

Problema apei nu mai este doar una tehnică sau de mediu. În anumite zone, ea poate deveni o problemă socială, iar timpul pentru a pregăti sistemul este limitat.