Recolta de porumb se îmbunătățește în sudul țării. Fermierii așteaptă acum prețuri mai bune

După două sezoane agricole extrem de dificile, cultivatorii de porumb din sudul României au parte în acest an de rezultate mult mai bune. Producțiile obținute în mai multe zone sunt considerate mulțumitoare, chiar și pe suprafețele care nu au putut fi irigate.

Situația este însă paradoxală pentru fermieri. Recolta este mai bună, dar costurile de producție au crescut, iar prețurile de vânzare rămân reduse. În plus, lipsa apei din Dunăre a limitat irigațiile în unele dintre cele mai importante zone agricole.

Producțiile ajung până la 7.000 de kilograme la hectar

Recoltarea porumbului a început încă de la sfârșitul lunii august. Rezultatele diferă în funcție de zonă, momentul însămânțării și hibrizii utilizați. Directorul Direcției Agricole Dolj, Sorin Agapie, spune că fermierii care au semănat la timp și au folosit hibrizi performanți au obținut rezultate bune.

„Se duc și la 6.000, 7.000 kg/ha, și la 4.000. Dar față de 2024 și 2025 sunt destul de mulțumitoare”, a precizat Sorin Agapie.

Diferența față de anii precedenți este importantă pentru agricultorii din sud. În 2024 și 2025, seceta a provocat pierderi uriașe, iar o parte dintre fermieri au renunțat să mai cultive porumb pe suprafețe importante.

Cei care au continuat cultura au avut în acest an condiții mai favorabile. Potrivit directorului DAJ Dolj, unii dintre agricultorii care au decis să renunțe din cauza riscului ridicat regretă acum alegerea, scrie Adevarul.

Irigațiile au fost limitate de debitul Dunării

Rezultatele ar fi putut fi însă mult mai mari dacă fermierii ar fi avut suficientă apă pentru irigații. În anumite zone, infrastructura nu a putut funcționa corespunzător din cauza debitului redus al Dunării.

„Debitul Dunării a fost foarte mic. Prizele de aducțiune către pompele de refulare pe canalele magistrale nu au funcționat o perioadă îndelungată și de multe ori și în perioada optimă, când ar fi avut nevoie”, a explicat Sorin Agapie.

În lipsa apei, potențialul culturilor a fost limitat. Directorul DAJ Dolj estimează că, în condiții de irigare corespunzătoare, unele suprafețe ar fi putut ajunge la producții spectaculoase.

„Dacă ar fi avut apa necesară, ar fi ajuns la producții de 17.000, 18.000, 19.000 kg la hectar”, a completat acesta.

Irigațiile au fost posibile doar în câteva zone. Acolo, fermierii au folosit apă din râul Jiu pentru a suplimenta necesarul culturilor.

Porumbul are nevoie de apă exact în perioada critică

Sensibilitatea culturii explică și diferențele mari dintre suprafețele care au avut acces la apă și cele care au depins exclusiv de precipitații.

„Porumbul este o cultură pretențioasă, pentru că de obicei seceta pedologică se instalează exact în perioada în care știuleții încep să înmagazineze. Și atunci, dacă nu există resurse de apă, apar problemele”, a spus Sorin Agapie.

În acest an, situația din sud a fost diferită de cea raportată în unele zone din vestul țării. Chiar și pe terenurile neirigate au fost obținute rezultate considerate bune. În județul Dolj, suprafața declarată afectată de secetă a fost de puțin peste 22 de hectare. Toate aceste terenuri erau cultivate cu tutun, iar inspectorii urmau să facă verificări în teren pentru evaluarea situației.

Doljul a pierdut zeci de mii de hectare în 2025

Comparația cu sezonul agricol precedent arată cât de mult s-au schimbat condițiile. În 2025, numai în județul Dolj au fost declarate calamitate aproximativ 34.000 de hectare cultivate cu porumb. La acestea s-au adăugat alte aproximativ 57.000 de hectare de floarea-soarelui afectate de secetă. În total, cele două culturi au însumat aproape 100.000 de hectare calamitate în județ.

Pentru agricultori, 2026 ar trebui să fie prin urmare un an mult mai bun. Recolta mai consistentă nu înseamnă însă automat și o situație financiară bună.

Recolta bună nu rezolvă problema prețurilor

Fermierii se confruntă acum cu o combinație dificilă de costuri ridicate și prețuri de vânzare mici. Combustibilul s-a scumpit puternic, iar transportul cerealelor a devenit mai costisitor.

„Prețul combustibilului a crescut cu 70%, am avut această situație privind transportul pe Dunăre, unde din cauza nivelului scăzut al apei nu au putut fi folosite barjele pentru transportul cerealelor, iar costurile privind transportul au crescut”, a explicat directorul DAJ Dolj.

O altă problemă este legată de depozitare. Producția mai bună a dus la ocuparea spațiilor disponibile, iar unii fermieri au fost nevoiți să aștepte până când s-au eliberat aceste capacități pentru a-și putea livra marfa. În același timp, agricultorii speră ca așteptarea să le permită să obțină un preț mai bun. Potrivit lui Agapie, prețurile actuale sunt comparabile cu cele din 2018-2019.

Presiunea financiară vine într-un moment complicat. Fermierii trebuie să își achite restanțele acumulate în sezonul anterior și, simultan, să găsească bani pentru înființarea următoarelor culturi.

„Ne uităm și vedem mercurialul la benzina și motorină. Vedem prețurile în creștere la îngrășămintele chimice pentru reluarea ciclului de producție, pentru cultura de rapițe care în unele zone a fost însămânțată sau urmează să fie însămânțate anumite suprafețe”, a declarat Sorin Agapie.

Fermierii amână vânzarea porumbului

După experiența avută cu grâul, producătorii încearcă să nu își vândă imediat recolta de porumb. Strategia este posibilă atât timp cât există spații în care cerealele pot fi păstrate. Grâul a fost vândut de unii fermieri cu doar 0,6-0,7 lei pe kilogram, iar prețurile mai bune au fost rare. În aceste condiții, agricultorii se tem că o situație similară la porumb ar putea diminua puternic avantajul obținut prin recolta din acest an.

„La porumb, să vedem cum va fi. Deocamdată fermierii nu vând, fiindcă suprafețele nu sunt destul de mari și reușesc, într-un fel sau altul, să îl depoziteze”, a precizat directorul DAJ Dolj.

Și producția de floarea-soarelui este considerată mulțumitoare. Fermierii încearcă însă să amâne valorificarea, în speranța unor prețuri mai apropiate de nivelul pe care îl consideră necesar pentru acoperirea cheltuielilor. În prezent, prețurile pentru floarea-soarelui sunt în jur de 2,2-2,4 lei pe kilogram și pot ajunge la 2,6 lei. Agricultorii speră la aproximativ 3,1 lei pe kilogram. Suprafața cultivată cu floarea-soarelui în Dolj s-a menținut apropiată de cea din 2025.

Problemele financiare nu au dispărut

Recolta mai bună nu a eliminat toate problemele acumulate în anii precedenți. Potrivit lui Sorin Agapie, există în continuare agricultori care se află într-o situație financiară dificilă și sunt presați de creditori. Unii dintre cei afectați de sezonul 2025 continuă să lucreze aceleași suprafețe, însă terenurile nu le mai aparțin. Alți fermieri iau în calcul vânzarea terenurilor cumpărate în perioada în care și-au extins fermele.

Problema este că valoarea terenurilor poate fi acum mult mai mică. În anumite cazuri, prețul ar putea fi chiar de două ori inferior celui pe care agricultorii îl sperau, iar găsirea unui cumpărător este la rândul ei dificilă.

„Toți au probleme și toți caută să-și conserve ceea ce au achiziționat, nu să cumpere”, a spus directorul DAJ Dolj.

El avertizează și asupra riscului ca terenurile agricole să ajungă în mâinile unor fonduri de investiții.

„Există acest pericol ca fondurile de investiții să vină și să achiziționeze terenurile. (…) Riscul e destul de mare și toți se plâng și așteaptă un semn din partea factorilor decizionali”, a conchis Sorin Agapie.