Ucraina a cerut scuze oficiale Greciei pentru o dronă navală, dar a ignorat incidentul mult mai grav din România

Ambele situații au elemente comune. Dispozitivele folosite în războiul din Marea Neagră au trecut granițele maritime ale unor state terțe. Singura diferență majoră constă în modul în care s-a desfășurat activitatea diplomatică.

Atena a trimis un protest ferm, iar Kievul a reacționat imediat

Relațiile dintre cele două state au devenit tensionate la începutul lunii mai. Atunci, câțiva pescari greci au reperat o dronă de atac în proximitatea insulei Lefkada.

Imediat după finalizarea cercetărilor, executivul elen a expediat un protest oficial către Ucraina. Documentul sublinia că prezența acelui echipament a pus în pericol transportul naval și siguranța populației. Ministrul de Externe de la Atena, Giorgos Gerapetritis, a discutat despre acest risc. El a contactat-o pe șefa diplomației europene, Kaja Kallas, pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, dar și pe omologul său ucrainean, Andrii Sybiha.

La scurt timp după aceste demersuri, reprezentantul oficial al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a oferit scuze publice. „A fost rezultatul unor circumstanțe cauzate de agresiunea rusă continuă împotriva Ucrainei”, a transmis oficialul ucrainean. Purtătorul de cuvânt a adus mulțumiri Greciei pentru tot suportul logistic oferit. El a adăugat că administrația de la Kiev va lua măsuri pentru evitarea unor astfel de evenimente.

Explozii succesive pe litoralul românesc

România a trecut printr-o situație mult mai periculoasă pe data de 5 iunie. Conform rapoartelor oficiale, un aparat maritim dirijat de la distanță a activat programul de distrugere. Aparatul a explodat în interiorul Portului Constanța, foarte aproape de diguri și de navele civile. 

Alte explozii au avut loc în larg. În acel moment, structurile Ministerului de Interne au declanșat Planul Roșu de Intervenție. Populația din zonă a primit avertizări prin sistemul RO-Alert. Forțele de ordine au evacuat de urgență perimetrul afectat. Ulterior, militarii au impus restricții pe întreaga lungime a țărmului. Armata Română a monitorizat în total patru drone de suprafață asociate frontului din Ucraina. Din fericire, evenimentul nu au provocat răniți sau decese.

Reacția lui Nicușor Dan

Șeful statului a explicat că specialiștii militari analizează ruta exactă a aparatelor. Ei vor să afle cum au trecut aceste dispozitive pe lângă sistemele de pază de pe litoral. 

„Drona este mică și nu poți să o vezi cu radarul mare. Ne adaptăm la o tehnologie nouă”, a explicat șeful statului. Președintele a menționat că cercetările sunt în plină desfășurare. Concluziile oficiale vor fi prezentate public zilele următoare.

Spre deosebire de Guvernul de la Atena, România nu a trimis o notă de protest oficială către Ucraina. Președintele României a precizat însă că va discuta direct cu omologul său, Volodimir Zelenski. Cei doi lideri vor încerca să definească un set clar de reguli pentru prevenirea acestor crize. „O parte din discuția pe care am avut-o a fost despre elemente ale unui protocol care să funcționeze în situații ca aceasta”, a declarat președintele României.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.

Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!