Exclusiv. Ștefan Popescu, despre vizita lui Trump la Beijing: „Cel mai important obiectiv nu este rezolvarea divergențelor”

În spatele imaginilor atent construite, adevărata miză a discuțiilor dintre Donald Trump și Xi Jinping pare să fi fost criza iraniană și ieșirea Washingtonului dintr-un conflict care afectează deja economia globală.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu afirmă, într-o discuție pentru News Edge, că administrația Trump încearcă „să se extragă din capcana iraniană”. În același timp, China joacă deja un rol important în deschiderea canalelor diplomatice dintre Washington și Teheran.

Trump încearcă să iasă din „capcana iraniană”

Potrivit lui Ștefan Popescu, vizita lui Donald Trump la Beijing trebuie analizată pe trei niveluri distincte. Acestea corespund principalelor obiective strategice ale Statelor Unite.

„Primul obiectiv este legat de ieșirea din capcana iraniană. China s-a implicat deja în găsirea unei soluții prin intermediul Pakistanului”, explică analistul.

Conflictul dintre Iran, Statele Unite și Israel, început la finalul lunii februarie, a produs tensiuni majore în Golful Persic. Criza a afectat și traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

Pentru Washington, ieșirea controlată din această situație a devenit o prioritate strategică și electorală.

Donald Trump a declarat chiar la Beijing că el și Xi Jinping au „viziuni foarte similare” asupra Iranului. Liderul american a spus că ambii doresc redeschiderea Strâmtorii Ormuz și evitarea unei escaladări nucleare.

China și SUA încearcă să gestioneze rivalitatea globală

Ștefan Popescu spune că miza principală a summitului nu este rezolvarea divergențelor dintre cele două puteri. Obiectivul real este menținerea rivalității într-o zonă controlabilă.

„Cel mai important obiectiv, atât pentru Statele Unite, cât și pentru China, nu este rezolvarea divergențelor, ci menținerea rivalității în limite gestionabile”, afirmă analistul.

În acest context, referințele lui Xi Jinping la „capcana lui Tucidide” capătă o semnificație strategică importantă. Conceptul descrie riscul unui conflict între o putere dominantă și una emergentă.

Potrivit lui Popescu, Beijingul vede această idee și ca pe o necesitate de administrare prudentă a competiției cu Washingtonul.

Unul dintre domeniile în care cele două state au interese comune este utilizarea inteligenței artificiale în sistemele nucleare și în armamentele strategice.

„Ambele puteri încearcă să prevină o situație în care algoritmii ar putea comprima timpul deciziei nucleare”, avertizează analistul.

Trump are nevoie de o victorie de imagine

Al treilea obiectiv al vizitei are o componentă electorală clară, spune Ștefan Popescu.

Donald Trump încearcă să transmită opiniei publice americane imaginea unui lider capabil să obțină rezultate importante în politica externă.

„Trump trebuie să arate succese în politica externă, în condițiile în care acțiunea sa externă a fost puternic umbrită de criza iraniană”, explică analistul.

De aici provin și diferențele dintre comunicatele americane și cele chineze.

Washingtonul a insistat pe promisiuni comerciale spectaculoase. Printre acestea se numără achiziția a 200 de aeronave Boeing și creșterea importurilor chineze de petrol și produse agricole americane.

În schimb, Beijingul a preferat formule diplomatice mai generale și referiri la „stabilitate strategică”.

„Discursul despre acorduri fantastice încearcă să împacheteze un produs care nu are neapărat legătură cu realitatea”, afirmă Popescu.

Monarhiile din Golf nu mai cred în protecția totală a SUA

Analistul consideră că actuala criză a arătat și limitele capacității Statelor Unite de a garanta securitatea completă a aliaților din Golf.

„Statele din Golf nu mai pot reintra în dispozitivul american așa cum făceau acum zece ani, pentru că America nu mai este capabilă să le protejeze complet”, spune Ștefan Popescu.

În opinia sa, problema nu este doar redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Vulnerabilitatea infrastructurii energetice din regiune este la fel de importantă.

Analistul amintește atacurile lansate în 2019 asupra infrastructurii petroliere saudite, care au arătat vulnerabilitatea energetică a regiunii. El spune că statele din Golf au înțeles că nu își mai pot proteja activele strategice exclusiv prin forță militară.

„Există o vulnerabilitate structurală care nu poate fi gestionată altfel decât prin diplomație”, afirmă Popescu.

În acest context, apropierea dintre Arabia Saudită și Iran devine o necesitate strategică.

Taiwanul, subiectul pe care Trump l-a evitat

Un alt element remarcat de Ștefan Popescu este faptul că Donald Trump a evitat aproape complet subiectul Taiwanului în timpul vizitei sale la Beijing.

Analistul consideră că această prudență poate reflecta limitele descoperite recent de Statele Unite.

„Există posibilitatea ca Washingtonul să fi înțeles limitele capacității sale militare și industriale după desfășurarea grupărilor navale americane în Orientul Mijlociu”, afirmă analistul.

Potrivit acestuia, această realitate ar fi contribuit la adoptarea unui ton mai prudent în relația cu Beijingul.

„Fără China nu mai pot fi rezolvate marile crize”

Potrivit analistului, vizita lui Trump confirmă o transformare mai amplă a sistemului internațional.

„Fără China nu mai pot fi rezolvate nici crizele din Orientul Mijlociu și nici criza produsă de războiul din Ucraina”, afirmă Ștefan Popescu.

Totuși, el avertizează că lumea actuală nu mai poate fi controlată nici de Statele Unite, nici de China.

„Nici măcar China și nici Statele Unite nu mai au capacitatea să proiecteze singure ordine regională. Lumea multipolară nu mai poate fi controlată dintr-un singur punct sau din două puncte”, concluzionează analistul.