Trenul de mare viteză, „subiect de glumă” sau proiect de țară? Cum se poate ajunge de la București la Cluj în două ore și jumătate

Până acum, studiile preliminare arată că românii ar folosi un astfel de tren rapid. Dar, momentan, după cum spune și Robert Răzvan Dobre, se arată destul de sceptici. „Dacă spun că România are un plan de mare viteză și aș merge în Gara de Nord, probabil că aș primi foarte multe zâmbete și ironii”, a spus el. 

Discuțiile despre trenurile de mare viteză în România sunt, de regulă, întâmpinate cu scepticism. Căci există o diferență mare între infrastructura existentă și standardele necesare pentru viteze de 300 km/h.

Trenul de mare viteză e subiect de glumă în România

„Să știți că același zâmbet ironic mereu îl primim când vorbim de trenuri de mare viteză”, a mai spus Robert Răzvan Dobre. „E clar că nu pot vorbi de un tren de 300 de km la oră în România când restricțiile de viteză sunt de 30 de km la oră”, a adăugat oficialul.

România a realizat un studiu de oportunitate strategică pentru a evalua dacă un astfel de proiect are sens economic. „Avem un studiu de oportunitate strategic, adică să ne spună dacă România este pregătită pentru un tren de mare viteză. Analiza a pornit de la o întrebare simplă: există suficienți pasageri care să susțină financiar un astfel de sistem?”, a explicat Robert Răzvan Dobre. 

Conform declarațiilor sale, raționamentul din spatele studiului a fost acela ca autoritățile să afle dacă România ar avea suficienți călători care să poată să plătească un transport rapid pe calea ferată. „Rezultatele sunt pozitive”, a spus oficialul de la Ministerul Transporturilor.

România și rețeaua europeană de mare viteză

Proiectul nu este gândit doar ca o legătură între orașe din România, ci ca parte a rețelei europene de mare viteză. „Nu legăm doar două sau trei orașe din România, ci conectăm Marea Neagră și Bucureștiul la rețeaua europeană și mai jos avem un vector spre Sofia, Atena și Istanbul”, a precizat Robert Răzvan Dobre. 

Studiul menționat de el a inclus și estimări referitoare la timpii de parcurs. Acest indice ar schimba transportul rapid în România. De exemplu, de la București la Brașov s-ar putea ajunge într-o oră și 21 de minute. De la București la Cluj-Napoca s-ar face două ore și jumătate. Dimensiunea proiectului este comparabilă cu marile investiții europene în infrastructură.

„Sunt 780 de kilometri de cale ferată de la Constanța până la graniță. Acolo unde calea ferată permite 160–200 km/h va fi utilizată, iar restul va fi proiect greenfield, adică nou în teren. Costurile ar ajunge undeva la 18 miliarde de euro”, a mai spus oficialul.

Scenariul optimist și trenul operațional de peste 10 ani

Studiul include și un scenariu accelerat, care ar permite lansarea unui prim tronson într-un termen relativ scurt. „Există un scenariu accelerat care presupune ca în 10 ani să avem deja un tren de mare viteză operațional”, a adăugat Robert Răzvan Dobre.

Pentru ca proiectul să devină realitate, oficialul a indicat și elementele esențiale. El a vorbit despre statutul politic al proiectului, în primul rând. Conform lui, trebuie să devină un proiect de țară și să fie susținut constant politic. De asemenea, este nevoie și de expertiză, cel mai probabil externă, și de o finanțare continuă. „Este nevoie de o finanțare constantă, din fonduri europene, buget de stat și parteneriat public-privat. Un astfel de proiect nu permite întreruperi”, a precizat directorul.

Strategia actuală este etapizată, pentru a face proiectul mai ușor de gestionat financiar. „Gândirea este să asigurăm finanțarea pentru primul sector, poate cel mai important, de la București la Brașov, și apoi de la Sighișoara la Cluj”, a mai adăugat oficialul, citat de stiripesurse.ro.